Datele vin de la Institutul Național de Statistică (INS). Inflația de peste 5%, din acest an a topit deja o parte din veniturile suplimentare. Iar Comisia Europeană a avertizat că țara noastră avea anul trecut șapte milioane de persoane expuse riscului de sărăcie.

A crescut numărul angajaţilor din economie cu peste 130.000 - aveam la final de an 2017 un număr de 5,3 milioane de salariaţi, potrivit Institutului de Statistică.

Nu pentru toţi au crescut salariile, dar acestea sunt cele mai mari creşteri.

În sănătate, aproape 30% creştere.

Cei care lucrează în activităţi de cultură şi în administraţia publică au avut creşteri de 24-26% faţă de 2016.

Cele mai mari cinci creşteri se încheie cu învăţământul şi comerţul. Acesta este şi singurul domeniu din privat, restul se referă la angajaţii de la stat.

Deşi statistic aceste creşteri par mari, ele se aplică la unele din cele mai mici salarii din Europa. Comisia Europeană ne atrage atenţia că avem încă șapte milioane de oameni în risc de sărăcie (adică unul din trei români). Suntem la mare distanţă de media Uniunii, dar ţinem aproape de vecinii bulgari în coada clasamentului. Din 2008 până acum, procentul acesta s-a redus cu doar 8%, deşi salariile au crescut cu 52% faţă de atunci, potrivit INS.

Ce înseamnă riscul de sărăcie şi cum îl măsoară institutul european de statistică?

Oficialii europeni analizează lucrurile aparent banale, dar la care mulţi români doar visează. De exemplu jumătate dintre familiile de la noi declară că nu îşi permit să facă faţă unei cheltuieli neprevăzute, iar acum zece ani o duceau mai bine.

Un procentaj de 65% dintre familii spun că nu pot plăti o vacanţă de o săptămână departe de casa - aici este o uşoară îmbunătăţire faţă de 2008, dar procentul e uriaş.

Aproape că nu se vede diferenţa între procentul de atunci şi de acum al celor care nu-şi permit să mănânce carne de pui sau pește o dată la două zile.