Startul procesului de părăsire a blocului comunitar s-a dat pe 29 martie 2017, când premierul Theresa May a notificat UE de activarea Articolului 50. A urmat un an de negocieri dure între reprezentanţii Uniunii şi cei ai guvernului britanic, rezultatul fiind un acord care trebuia ratificat de Parlamentul Marii Britanii pană pe 29 martie 2019. Acesta a respins de 3 ori solicitarea premierului, astfel încât, pe 10 aprilie, Theresa May a solicitat UE o amânare a Brexit-ului. Noul termen este 31 octombrie 2019, cu specificarea că Uniunea nu este interesată de noi negocieri.

 

Starea de incertitudine afectează economic atât UK, cât şi ţările Uniunii Europene. Efectele Brexit nu sunt încă vizibile, dar se estimează că fără un acord, ieşirea din UE ar genera mari pierderi economiei britanice.  Un prim rezultat ar fi aprecierea celorlalte valute în raport cu lira sterlină. Până şi agenţiile de pariuri sunt cu ochii pe aceste efecte. La operatorul de pariuri online Unibet, care are un sediu la Londra, se poate paria pe evoluţia lirei in raport cu dolarul şi moneda euro. 

 

Nici măcar economiştii din City of London nu pot face predicţii în privinţa evoluţiei economiei britanice post Brexit. Cu toate acestea, ei sunt de acord că impasul actual nu ajută economia Regatului Unit, precizând că un Brexit relaxat sau renunţarea la acesta ar fi mult mai utile. Dacă Marea Britanie ar părăsi UE fără nicio înţelegere, economiştii prevăd o recesiune economică, cu o scădere a producţiei de până la 0,9% în următorii 2 ani. Cu taxe vamale la graniţa cu Comunitatea Europeană şi noi restricţii pe piaţa serviciilor, costurile vor creşte pe măsură ce Regatul Unit se adaptează la noile circumstanţe. Costuri suplimentare ar fi generate şi de scăderea fluxului de migranţi. Pe termen lung, se estimează că, în 15 ani, economia britanică va înregistra o scădere cu 9,1% faţă de situaţia în care ar rămâne în UE.

 

Situaţia nu este cu mult mai bună nici în cazul unui acord. Deşi s-ar evita taxele vamale şi unele bariere nefiscale, rămân obstacolele în cale comerţului, cum ar fi obligaţiile de completare a declaraţiilor vamale, verificările respectării normelor UE şi britanice pentru produsele tranzacţionate. Luând în calcul şi accesul mai slab al serviciilor către Europa şi migraţia mai restrictivă, costurile ar cauza o scadere cu 6,3% a economiei până în 2034.

 

Există şi varianta unei uniuni vamale cu o aliniere a Regatului Unit la reglementările europene privind bunurile. Dacă s-ar obţine şi o frontieră fără infrastructură cu Irlanda şi controale minime la Dover- Calais, s-ar realiza o înţelegere mai strânsă decât cea dintre UE şi Elveţia. Dezavantajul major ar fi imposibilitatea negocierii unor acorduri comerciale individuale. Acestea ar fi putut aduce câştiguri mai mari în domeniul serviciilor. Totuşi, lipsa unei politici comerciale independente va avea un efect minim asupra economiei. O evaluare a acestei situaţii sugerează o scadere cu 2,2% a economiei britanice în urmatorii 15 ani faţă de evoluţia în interiorul UE.

 

Varianta optima pentru Marea Britanie ar fi renunţarea la Brexit. Se estimează că dacă s-ar organiza un nou referendum pe această temă, ar câştiga tabăra celor care vor în UE, deoarece mulţi dintre cetăţeni nu au luat în calcul implicaţiile economice. Cetăţenii britanici vor vota pe 23 mai reprezentanţii în Parlamentul European. Acest vot va arăta dacă britanicii işi doresc un Brexit negociat sau rămânerea în UE. Economiştii şi oficialii cred că rămânerea în interiorul UE ar conduce la o creştere semnificativă a economiei în următorii doi ani şi păstrarea acestui trend pe termen lung.