In raport se arata ca politica fiscala a Romaniei a devenit pro-ciclica in 2016, procesul de consolidare fiind inversat, ceea ce va duce la cresterea deficitului bugetar, potrivit News.ro.

In 2016, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,8% din PIB.

Deficitul structural va urca la randul sau de la sub 1% din PIB in 2015 la circa 4% in 2017, peste obiectivul pe termen mediu.

De asemenea, ponderea datoriei publice in PIB va creste, dar va fi totusi sub limita de 60% din PIB acceptata in Uniunea Europeana.

Cresterea economica a atins in 2016 un maxim post-criza de 4,9%, alimentata de cererea interna ridicata, generata de politicile fiscale pro-ciclice.

Comisia a confirmat totodata estimarile unei cresteri economice de 4,4% in 2017 si de 3,7% in 2018, publicate in raportul de primavara.

In raport se mai arata ca deficitul de cont curent s-a amplificat in 2016 si va continua sa o faca, alimentat de cresterea importurilor, pe fondul cererii interne ridicate. Consumul privat a continuat sa creasca anul trecut, sustinut de majorarile de salarii si reducerea taxelor indirecte.

In timp ce investitiile private au fost sustine de nivelul scazut al dobanzilor si de increderea investitorilor, investitiile publice au scazut in 2016, din cauza accesarii scazute a fondurilor europene.

Bugetul pe 2017 al Romaniei este fundamentat pe o crestere economica de 5,2% si un deficit bugetar de 2,99%.

CE: Initiative precum OUG 13 ameninta progresele facute in lupta anticoruptie dupa aderare

CE mai avertizeaza, in contextul protestelor recente de la Bucuresti, ca ireversibilitatea progreselor in lupta impotriva coruptiei a fost pusa recent in pericol, prin ordonanta de urgenta adoptata de Guvernul roman pe 31 ianuarie. Executivul UE avertizeaza ca astfel de initiative ameninta progresele facute dupa aderare in acest domeniu.

„Desi o ordonanta de urgenta ulterioara a Guvernului, emisa pe 5 februarie, a abrogat aceste amendamente, analiza celor doua ordonante de catre Parlament este in curs. Astfel de initiative risca sa testeze progresul facut deja in ultimii 10 ani in acest sector”, se arata in raport.

Coruptia persista la toate nivelurile in Romania si ramane un obstacol in afaceri, subliniaza Comisia. „Coruptia este recunoscuta pe scara larga ca o problema majora in Romania, dupa cum se arata regulat in indexurile privind perceptia (acestui fenomen – n.r.) si, mai recent intr-un Eurobarometru privind Mecanismul de Cooperare si Verificare”, a adaugat Executivul UE.

C.E. descrie coruptia si problemele de guvernare in sectorul public drept principalele provocari pentru mediul afaceri, ce submineaza cresterea economica.

Comisia remarca, insa, ca Romania si-a intensificat in ultimii ani lupta impotriva coruptiei, ca are un cadru legal solid in acest sens si ca institutiile judiciare care combat acest flagel sunt puternice.

„Romania are un cadru amplu privind integritatea oficialilor publici si o institutie independenta cu un istoric bun (Agentia Nationala de Integritate. Strategia anticoruptie 2016-2020, din august 2016, vizeaza sa creeze o politica de preventie a coruptiei mai buna si sa promoveze integritatea in sectorul public. Strategia include masuri pentru a imbunatati transparenta procesului decizional si al alocarii bugetului, mentinand cultura integritatii in organizatiile publice”, se adauga in document.

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE POATE FI CONSULTAT AICI.

Romania, tara cu cele mai mari inegalitati intre bogati si saraci din UE

Raportul de tara publicat miercuri de CE mai releva si faptuil ca nivelul de saracie al romanilor este in scadere, dar inegalitatea veniturilor ramane cea mai mare din Uniunea Europeana, in conditiile in care cei mai bogati 20% dintre romani castiga de opt ori mai mult decat cei mai saraci 20%.

Categoriile sociale cele mai afectate de saracie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilitati, persoanele de etnie roma si populatia rurala. Totusi, CE subliniaza ca au fost facute progrese importante in ceea ce priveste reducerea riscului de saracie in ultimii ani.

A fost facut un progres substantial in reducerea populatiei aflate in risc de saracie sau de excluziune sociala in atingerea tintei de 580.000 de persoane. In termeni absoluti, 1,68 milioane persoane au iesit din zona de risc intre 2008 si 2015”, se arata in raport.

Inegalitatea la nivelul veniturilor a crescut incepand cu 2012, avand o puternica accelerare in 2015.

Potrivit unui grafic publicat in raport, Romania are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, fiind urmata de Lituania, Bulgaria si Spania.

Statele care inregistreaza un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regula, o inegalitate mai mare a veniturilor, insa aceasta tendinta explica doar partial situatia din Romania, potrivit CE.

Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat si de efectele redistributive in scadere ale sistemului de taxe si este accentuat de diferentele mari existente intre mediul rural si cel urban.

In comparatie cu zonele urbane, de doua ori mai multi oameni din zonele rurale traiesc in comunitati izolate si se confrunta cu probleme legate de locuinta si de gasirea unui loc de munca.

Procentul oamenilor care traiesc in case de o calitate foarte slaba si isi cheltuiesc peste 40% din venituri pe intretinerea casei este unul dintre cele mai mari din UE.

Reprezentantii CE avertizeaza ca impactul sistemului de taxare asupra reducerii inegalitatii veniturilor este relativ scazut. Astfel, diferenta dintre inegalitatea veniturilor brute si a celor nete, dupa plata taxelor si beneficiilor, este relativ scazuta. Gradul de progresivitate al taxelor aplicate veniturilor este relativ scazut, contribuind la actuala situatie.

Mai mult, Guvernul a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute la plata contributiilor sociale si de sanatate, iar contributiile la sanatate pentru pensionari au fost eliminate.

In acest context al inegalitatii sociale, Romania se va confrunta si cu scaderea populatiei in varsta de munca (20-64 ani) cu 4% pana in 2020, in conditiile in care populatia tarii a scazut cu 6% din 2007 pana in prezent.

”Tinand cont de estimarea privind continuarea emigrarii tinerilor si de numarul limitat de persoane care se intorc, tara risca sa piarda si mai mult din resursa de munca. Aceasta poate afecta cresterea productivitatii si convergenta veniturilor si poate afecta asupra cresterii economice potentiale”, se arata in raport.

In acelasi timp, CE avertizeaza ca exista un mare potential nefolosit al fortei de munca, in conditiile in care inactivitatea ramane una dintre cele mai mari din UE.