Este vorba despre un grup din care nici o tara nu isi doreste sa faca parte: acela al statelor cu cele mai mari datorii sau deficite bugetare din UE. Acestea au beneficiat fie de imprumuturi substantiale din partea FMI pentru acoperirea datoriilor, imprumuturi pe care nu le mai pot rambursa in situatia actuala, fie au suferit o scadere in PIB mai mare de 10% in contextul in care cheltuielile au ramas constante sau au crescut.     

Astfel, Letonia, Lituania, Estonia si Ungaria au raspuns crizei prin adoptarea unor masuri fiscale care variaza dupa caz de la cresteri ale taxelor si impozitelor la crearea de altele noi.

Letonia

Letonia a adoptat in 2009 o majorare a TVA-ului cu 3 puncte procentuale, pana la valoarea de 21%. O modificare semnificativa a avut-o rata redusa a taxei pe valoarea adaugata, aceasta dublandu-se de la 5 la 10%. Impactul a fost cu atat mai mare, cu cat o parte din bunurile ce beneficiau de acest tratament favorabil au fost excluse de pe lista.

Desi initial, guvernul letonian s-a orientat spre o scadere a impozitului pe venit cu 2%, in 2010 a revenit asupra deciziei obtinand o crestere a acestuia de la 23 la 26%. Cel mai mult au avut de suferit persoanele care isi duc existenta pe baza veniturilor din chirii sau vanzarea de bunuri si servicii, taxa crescand in cazul lor de la 15 la 26%. Castigurile de capital, dividendele si veniturile din dobanzi vor fi si ele impozitate, noua taxa fiind aplicata diferentiat: 15% in primul caz si 10% pentru ultimele doua.

Letonia a exclus bonusurile sub 210 de dolari de pe lista veniturilor neimpozitate. In plus, o noua taxa a fost creata si aplicata in cazul cadourilor ce depasesc 1.179 dolari pe an, daca acestea au fost primite de la persoane care nu sunt legate de destinatar prin casatorie sau rudenie de maxim gradul trei.

Cresterea accizelor in cazul Letoniei a afectat nu numai carburantii, tutunul si alcoolul, dar si cafeaua, bauturile non-alcoolice si gazul natural utilizat pentru incalzirea locuintelor. Modificari au avut loc si in cazul taxei auto si al celei aplicate terenurilor si cladirilor utilizate in scop comercial, amandoua situandu-se pe o panta ascendenta.
  
Nou implementate au fost taxa progresiva pe proprietatea rezidentiala, taxa pe platforme si alte structuri similare, precum si cea pe pamantul agricol necultivat.  

Lituania

Lituania a luat masuri focalizate pe stimularea sectorului agricol si cel al sanatatii, precum si reducerea somajului.
Daca TVA-ul a cunoscut o crestere de 3 puncte, atingand valoarea de 21%, rata preferentiala a fost anulata complet, astfel toate produsele fiind supuse aceluiasi nivel al taxei. Cu toate acestea, statul lituanian a decis sa sustina in continuare proiectele de subventionare la caldura, medicamente si carti.

Schimbarile din sistemul social sunt in principal menite sa reintegreze forta de munca disponibila si sa contracteze din liber profesionistii de pe piata.

Impozitul pe venit in cazul persoanelor fizice a fost taiat la 15%, cu mentiunea introducerii unei contributii obligatorii la asigurarea de sanatate de 6%, ducand in final la obtinerea unei rate combinate de 21%. Exista insa si posibilitatea de a aplica pentru o absolvire de la plata impozitului pe venit, aceasta putand fi totala sau partiala. Pe masura ce venitul creste, valoarea de care cetateanul lituanian este scutit va scadea.

In cazul persoanelor juridice, impozitul pe venit a crescut la 20%, urmand sa scada inapoi la 15%, intreprinderile mici bucurandu-se de rate diferentiate ce variaza intre 5 si 13%.  De un tratament favorabil se bucura companiile din sectorul agriculturii, in cazul carora impozitul pe venit va fi pana in 2011 de numai 10%.

Ca in cazul majoritatii tarilor din UE, Lituania a majorat si ea accizele la carburanti, acool si tutun inca din 2009. Motorina a beneficiat insa de un o scadere a accizelor pana in 2011.   

Estonia

In 2009, Estonia a implementat ca masura fiscala de combatere a deficitului bugetar cresterea taxei pe valoarea adaugata la 20%, iar a ratei reduse TVA de la 5 la 9%. Astfel, contributia celor doua a atins valorile de 0,15% si, respectiv, 0,35% din PIB.

Alte masuri includ amanarea reducerii impozitului pe venit de la 21% la 20% si a cresterii venitului neimpozabil anual. In plus, 2010 a adus anularea venitului aditional neimpozabil oferit pentru primul copil.

Nici taxele sociale nu au fost scutite de reformele guvernului de la Tallinn, astfel incat pragul minim pentru acestea a fost stabilit la 340 dolari de la 210 dolari, valoarea precedenta.

Pentru a contracara riscurile somajului ridicat, guvernul a decis cresterea ratei de asigurare de somaj in doua etape, astfel: pentru salariati la 2% pana in iunie 2009, si 2,8% pana in august 2009 (fata de 0,6%) din salariul brut, iar pentru angajatori la 1% din salariul brut al angajatilor, in prima perioada, si 1,4% in a doua (fata de 0,3%).

Dobandind statutul de taxe cu cea mai mare pondere la buget, masurile aduc o contributie de 0,45%, respectiv 0,46% din PIB.   

Modificari au mai fost facute si la accizele la carburant, tutun si acool. Estonienii au trebuit sa se confrunte in 2009 cu o crestere a accizei la carburant cuprinsa intre 10 si 127%, in 2010 aceasta tendinta continuand prin augmentari de la 5 pana la 64 %, insa aplicate si asupra tutunului si alcoolului. Mai mult, anul acesta accizele la electricitate vor urca cu 40%.

Ungaria

Inca din iulie 2009, Ungaria a horatat cresterea TVA cu 5%, atingand o valoare de 25%. Pentru a stimula totusi economia nationala, guvernul a decis implementarea unei taxe reduse de 18% asupra lactatelor si produselor de panificatie.

De asemenea, o rata de 5% va fi aplicata incalzirii districtelor, masura estimata a avea un impact negativ anual asupra bugetului nu mai mare de 0,1%.

Nu numai sistemul de contributie catre sanatate a suferit modificari. Contributia la sistemul de securitate sociala a fost redusa cu 5 procente de la 1 ianuarie 2010.

In ceea ce priveste impozitul pe venit, pentru persoanele fizice, majoritatea exceptiilor de la plata acestei taxe au fost eliminate, iar valorile au cunoscut fluctuatii de la 18 la 17% si de la 36 la 32%. Rata impozitului pe venit pentru companii a crescut, si ea, atingand valoarea de 19%. Guvernul ungar a adoptat si o crestere a accizelor in doua etape.