Leonard Orban sustine insa, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar, ca el este un "coordonator pe orizontala", si nu un "ministru al fondurilor europene", iar mandatul sau si al ministerului sunt limitate, institutia neavand atributii de control suplimentar pe fondurile europene.

Instalat in fruntea nou-creatului Minister al Afacerilor Europene cu scopul declarat de a atrage mai multi bani europeni, Leonard Orban subliniaza, la cinci luni de atunci, limitele mandatului sau: "Nu sunt ministrul fondurilor europene", iar ministerul nu are "un rol suplimentar de control."

Cu o rata de absorbtie submediocra, acum in jur de 6% din totalul celor aproape 20 mld. euro puse la dispozitia Romaniei de UE, cu fondurile pe Programul Operational Regional sistate, Orban (51 de ani) avea sa-si fixeze ca tinta la venirea in Guvern atragerea de catre Romania in 2012 a 20% din fondurile structurale, venind mai apoi cu precizari si mai ambitioase: absorbtia a 3,5 mld. euro fonduri structurale si a 2,5 mil. euro fonduri pentru agricultura. Tinta ramane, spune Orban, dar precizeaza din capul locului: un ministru nu se poate substitui pe partea de implementare a programelor cu fonduri nerambursabile autoritatilor de management.

"Ceea ce se intampla pe partea atragerii fondurilor UE este o munca de echipa." Si adauga: "Mecanismul de coordonare este soft." Ce este important in aceasta fraza aparent banala? Ca Ministerul Afacerilor Europene nu poate intra peste ministerele care coordoneaza programele operationale si ca "centralizarea" deciziei cum se intampla in Polonia, de pilda, nu este posibila, chiar daca avem acum un Minister al Afacerilor Europene.

De ce?

Ministerul Afacerilor Europene a fost creat in urma cu cinci luni, intr-o situatie extrem de complicata. Fondurile pe Programul Operational Regional (POR) care implicau proiecte pentru care era necesara procedura de achizitie publica erau blocate. Transmiterea catre Bruxelles a facturilor spre decontare era oprita. Situatia absorbtiei celor aproape 20 mld. euro fonduri structurale era la limita de jos, in jur de 3-4%. Criza economica se simtea acut, iar Romania era lipsita de un instrument esential in finantarea investitiilor: fondurile UE.

Citeste continuarea pe www.zf.ro