Pentru a vedea unde a ajuns Grecia trebuie sa ne uitam la parcursul ei din ultimul deceniu in care toata clasa politica elena s-a infratit cu lumea afacerilor devalizandu-si propria tara. Banii Greciei sunt in conturile din strainatate. Este Romania impinsa pe acelasi drum de liderii sai politici? Extrapolati datele statistice actuale si combinati-le cu infratirea politica si economica de la noi, scrie Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar.

Acum un deceniu Grecia a intrat in zona euro, iar liderii ei politici au deschis sticlele de sampanie. Atunci, Grecia a beneficiat de un "wild card" din partea Europei ca sa nu fie lasata pe margine si astfel proiectul politic european de sase decenii la care a muncit generatia de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial sa fie ciunt.

Dupa 10 ani, grecii au ajuns sa se trezeasca in fiecare zi cu amenintarea iesirii pe usa din dos din zona euro si sa se indrepte sigur spre un faliment "controlat" al intregului brand de tara.

In doi ani de zile Grecia a fost salvata de doua ori de la un faliment necontrolat, in corpul ei injectandu-se in total 240 de miliarde de euro, adica cat PIB-ul lor. Cele mai puternice tari ale Europei trebuie sa scoata bani din buzunar si sa ajute Grecia sa isi plateasca datoriile astfel incat lumea financiara sa nu se prabuseasca precum un domino.

Cand au intrat in zona euro Grecia avea o datorie de 100% din PIB. In zece ani a mai adaugat 50% din PIB (in 2011 PIB-ul este estimat la 217,8 mld. euro, iar datoria publica la 347 mld. euro). Dar ce au facut cu banii intrucat economia lor nu a avut o crestere spectaculoasa, ci practic s-a tarait. Intr-un deceniu au adunat datorii de 170 de miliarde de euro, dar PIB-ul a crescut cu numai 70 de miliarde de euro.

Grecia a fost pasata la fiecare ciclu electoral intre practic aceleasi "familii" de politicieni. Atata timp cat cel care ajungea la putere majora salariile si pensiile din condei, adica din imprumuturi, lumea era fericita si nimeni nu punea intrebari.

Contractele publice erau adjudecate de "familii", iar banii plecau in conturile din strainatate. Cazul Olimpiadei din 2004 a fost cel mai elocvent. Grecia a platit o factura de 9-10 miliarde de euro, cand in realitate costurile erau de 4-5 miliarde de euro. Acum toata infrastructura sportiva sta nefolosita si inghite anual sute de milioane de euro de la buget pentru intretinere. Autostrazile au costat dublu sau triplu, iar toate constructiile publice erau cele mai ravnite contracte.

Elenii se bazeaza numai pe turism in sustinerea economica, avand in vedere ca exporturile sunt de numai 20 de miliarde de euro, iar deficitul comercial - exporturi minus importuri - se situeaza in jurul a 20 de miliarde de euro. O intreaga generatie de politicieni a luat bani ca sa aiba liniste in tara, dar nu a construit nimic.

Criza financiara mondiala izbucnita la finalul lui 2008 a dezvelit situatia Greciei. In momentul in care toata lumea a inceput sa fuga cu banii de peste tot si nimeni nu mai voia sa imprumute tarile slabe, Grecia a ramas practic fara bani. In mai 2010 a venit primul pachet de salvare in valoare de 110 miliarde de euro. Liderii politici eleni nu au facut nimic in schimbul acestui pachet, iar practic totul s-a blocat timp de un an si jumatate. Scaderea economica a venit peste ei, iar grecii si-au retras chiar ei banii din banci si multi i-au dus in strainatate. 60 de miliarde de euro au plecat din depozite din septembrie 2009, cand erau 237 de miliarde de euro. In aceste conditii, cu ce sa mai finantezi economia? Si cu ce sa mai platesti datoriile?

Citeste continuarea pe www.zf.ro