Responsabili europeni de prim rang, in frunte cu Comisia Europeana, au decis sa lucreze indeaproape cu autoritatile elene pentru aplicarea unor masuri concrete de reducere a deficitului bugetar.

Autoritatile de la Atena si-au asumat angajamente precise si trebuie sa raporteze periodic despre progresele obtinute, prima data la 16 martie, a doua oara la jumatatea lunii mai si ulterior la fiecare trei luni.

Grecia a acceptat totodata sa prezinte masuri economice suplimentare, in termen de 30 de zile, daca vor fi necesare pentru reducerea deficitului bugetar cu patru puncte procentuale in 2010, aşa cum este prevăzut.

"Mecanismele puse in practica sunt inedite in istoria Uniunii monetare europene create in 1999 prin punerea in circulatie a euro", a subliniat Jean Pisani-Ferry, analist la institutul Bruegel, specializat in chestiuni europene.

Jesus Castillo, analist la banca Natixis, considera ca ne aflam in "faza de inventie",in care "este creat un precedent" in materie de supraveghere bugetara.

El se întreaba insa daca Uniunea poate avea o pozitie la fel de ferma in cazul unor state mari precum Franta, daca va fi nevoie.

Pentru analistii Royal Bank of Scotland (RBS), "una dintre implicatiile acestei crize va fi reducerea suveranitatii statelor UE in domeniul bugetului".

Pactul de stabilitate, care limiteaza nivelul deficitelor bugetare nationale, nu a dat pana in prezent rezultatele scontate.

Criza deficitului bugetar din Grecia permite totodata avansarea ideii imbunatatirii guvernantei economice europene, respectiv coordonarea mai eficienta a politicilor economice in UE.

Franta sustine de mult timp aceasta idee, rezumata cu termenul controversat de "guvern al zonei euro".