Desi nu a mai facut profit de sase ani, Oltchim contribuie prin exporturile sale la stabilitatea cursului valutar.

"Oltchim este in topul primilor 10 exportatori ai Romaniei. Or pierzand o asemenea forta de export a combinatului, plus a celorlalte unitati de prelucarare a materiilor prime ale combinatului tot din Romania, care si ele la randul lor exportau, putem vorbim undeva de o cifra de cel putin 1 miliard de euro reducere a capacitatii de export, produse care ar urma sa le importe Romania din alte tari, deci ar fi o dubla lovitura data balantei comerciale a tarii", explica Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR.

80% din productia de la Oltchim se exporta, iar restul este vanduta pe piata interna.

Din ultimii 12 ani doar trei au fost pe plus. In restul de noua, combinatul a inregistrat an de an pierderi si datorii uriase. Motivul pierderilor este functionarea sub capacitate dupa ce rafinaria Arpechim Pitesti, principalul furnizor de materii prime, a fost inchisa in urma cu doi ani de austriecii de la OMV, care o  cumparasera "la pachet", alaturi de compania PETROM.

In ultimii sase ani, la Oltchim s-au facut investitii de aproape un miliard de lei, fara nici un rezultat. "Privatizarea Oltchim nu este altceva decat dezastrul perfect al administrarii statului de catre politicieni. Daca politicienii dau din gura pentru ca nu-i costa nimic, cei care pierd sunt cei 3300 de oameni care lucreaza la Oltchim, familiile lor, un oras intreg si pana la urma intreaga Romanie, pentru ca asupra mediului de business din Romania se asterne asa o anatema: nu faceti afaceri in Romania pentru ca totul este circ", considera Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar.

Din inchiderea combinatului ar castiga doua uzine concurente  - una din Ungaria, controlata de chinezi, si alte doua din Polonia, dintre care una este controlata chiar de germanii de la PCC, unul din actionarii minoritari ai Oltchim. Acestia din urma s-au opus vehement la orice plan de reorganizare.

Daca Oltchim dispare, se va adauga la lista colosilor industriali culcati la pamant de politicienii romani, precum Tractorul Brasov, combinatele siderurgice de la Calan si Calarasi sau Uzina Republica.