Beers crede ca este mult prea devreme pentru a cunoaste cum vor consolida liderii europeni Fondul European de Stabilitate Financiara. Insa considera ca variantele discutate de Europa ar putea avea "potentiale implicatii de credit, in diferite moduri", inclusiv in cazul celor mai mari economii din zona euro, Germania si Franta. 

Liderii europeni cauta optiuni pentru amplificarea impactului real al fondului EFSF de 440 miliarde euro, probabil prin leveraging (efectul de parghie), pentru a obtine mai multe resurse destinate combaterii crizei. Beers a declarat insa ca este evident ca UE nu poate face leveraging pe EFSF fara anumite limite. 

Unii analisti considera ca EFSF ar avea nevoie de resurse de cel putin 2.000 de miliarde euro pentru a apara Italia si Spania, daca criza din Grecia s-ar raspandi. 

Statele din zona euro acorda garantii EFSF, care ofera imprumuturi tarilor cu probleme financiar-fiscale, precum Grecia.  Insa tarile finantatoare, precum Germania, au semnalat ca nu sunt dispuse sa puna mai multi bani la dispozitia fondului.  Astfel, una dintre optiunile discutate ar fi sprijinirea EFSF cu fonduri de la BCE, eliminand nevoia unor injectii de capital din partea guvernelor care au aceasta posibilitate.  Aceasta solutie ar putea reduce impactul asupra ratingurilor de tara, insa ar creste pasivele din portofoliul BCE, tarile riscand sa fie nevoite mai tarziu sa recapitalizeze institutia in cazul unui default (incapacitate de plata) in zona euro.  De asemenea, atragerea de bani de la BCE prin procedura de leveraging ar putea afecta ratingul AAA al fondului.