Caldura din deseuri, factura de 0 lei

Nu-i imposibil in cazul celor care au sobe, seminee, dar mai ales centrale speciale care merg cu paie si balegar. Cei care s-au informat isi fac acum singuri peletii in gospodarie si, intr-adevar, nu-i costa niciun leu, mai ales daca au animale care sa le produca materia prima.

De exemplu, un om a cumparat de pe internet o masinarie care il ajuta sa isi faca singur materialul de foc pentru iarna. Adica peleti de dimensiunea unor mucuri de tigara, din balegar si paie. A dat 600 de euro pe utilaj, iar gunoiul il ia din ferma de chinchila pe care o are de cativa ani.

In principiu produce doar pentru consumul propriu, dar tot ce-i ramane in plus e de vanzare. Un sac de 20 de kilograme costa 10 lei. Pentru o locuinta de 150 de metri patrati, incalzirea cu peleti din biomasa nu depaseste 350 de lei lunar, adica jumatate fata de costurile unei centrale termice pe gaz.

Ce castigi?

Suprafata casa 150 mp
66 saci/luna
cost total: 330 lei/luna
cost incalzire cu gaze: 700 - 1.000 lei

Nu-i costa nimic pe cei care au materia prima: isi amortizeaza investitia in sase luni. Pentru ca cerere exista, altii au trecut direct la productia industriala. VIDEO

Centrala pe baza de panouri solare de la Barlad

A fost inaugurata la sfarsitul anului trecut pentru a scapa de cosmarul intretinerii 250 de familii. Blocurile in care acestea locuiau au fost racordate la acest sistem. 60 de panouri solare incalzesc 10.000 de metri cubi de apa. Cu alte cuvinte, asigura caldura si apa calda pentru doua blocuri.
 
Realizatorul proiectului spune ca reducerea consumului pe un an este de peste 70%, pentru ca sapte luni pe an apa calda este furnizata pe gratis, iar in perioada de iarna, daca este soare nu merge gazul, iar daca nu este soare, merge doar gazul. Proiectul, care a costat 200.000 de euro, a fost realizat cu fonduri europene.
 
Apartamente incalzite cu apa geotermala

La Oradea, peste 4.000 de apartamente dintr-un cartier sunt incalzite folosind ca sursa de energie apa geotermala. Practic, intr-o statie de transformare, apa vine de la 3.000 de metri adancime, incalzeste agentul termic, iar acesta este transmis mai departe in calorifere.
 
Locatarii sunt norocosi: au platit anul trecut 100 de lei pentru o gigacalorie fata de 174 cat costa la centrala termica a orasului. Aceasta inseamna ca factura la intretinere s-a redus cam cu 40%.
 
Si in zona Marii Negre un consortiu international a ridicat 120 de turbine la Fantanele-Cogealac, cel mai mare parc eolian din Europa. In proiect este si un parc de turbine pe mare.

Curent de la eoliene cat sa dai si la altii

Factura de la distribuitorul zonal scade corespunzator cu performanta echipamentului, ba chiar in unele cazuri apare un surplus de energia. Pe acesta fie il livrati sistemul national de distributie, fie il daruiti semenilor, asa cum face un argesean.
Locul unde-si dorm somnul de veci raposatii din Albesti, Arges, este luminat prin bunavointa unui localnic de 82 de ani. Omul si-a montat in curte doua eoliene care produc atata curent incat are de unde sa dea si parohiei.

Si statia de epurare de la Sfantu Gheorghe si-a redus consumul din reteaua nationala. Din dejectiile aduse de apa produce biogaz, pe care il transforma in curent electric.

Printre micii producatori de energie este si Universitatea Transilvania din Brasov, care a investit in panouri fotovoltaice. Cine are surplus de energie il poate livra in sistemul national. Nu va primi bani, ci o compensare pentru perioadele cand are un consum mai mare ca de obicei. Afacerea e inca la dimensiuni modeste la noi. Pentru o gospodarie medie, investitia poate ajunge la cel putin 22.000 de euro: 7.000 panourile fotovoltaice si 15.000 instalatia eoliana.

Sere incalzite cu apa geotermala

Una dintre cele mai mare companii din tara care activeaza in domeniul exploatarii apelor geotermale, Transgex Oradea, are un proiect de incalzire a serelor printr-o metoda unica in Romania, potrivit unui comunicat de presa al Dafora, proprietarul Transgex. Ei folosesc aceeasi metoda ca in tari precum Islanda, unde in ciuda temperaturilor scazute, fermierii cultiva in sere, inca din anii ’30, rosii, flori, vita de vie si chiar banane.

"Principalul avantaj al acestei metode il reprezinta reducerea costurilor de incalzire comparativ cu orice alt tip de combustibil, cu efect pozitiv asupra mediului", se mai arata in comunicatul Dafora Mediafas.

Printr-o investitie de aproximativ 2 milioane de euro, compania Transgex detine in prezent 2 hectare de sera in Livada, judetul Bihor, in scopul producerii de rosii in spatiu protejat.

Apa geotermala, folosita ca sursa de energie, este nepoluanta, aceasta fiind extrasa dintr-un foraj de mare adancime din apropierea satului Livada.

Productia si randamentul sunt deosebite, numai in cursul anului trecut obtinandu-se peste 700 de tone de pe cele 2 hectare, ceea ce inseamna o recolta de trei ori mai mare comparativ cu randamentul din sistemul clasic al serelor.

Obiectivul companiei, si anume acela de a obtine minimum 800 de tone de rosii de pe cele 2 hectare, are la baza investitiile destinate modernizarii proceselor tehnologice.

Inainte de infiintarea noii culturi de rosii din acest an, s-a montat un sistem special de ventilatie prin care se asigura o temperatura uniforma pe toata suprafa spatiului de sera.

Astfel toate plantele au acelasi microclimat, oferind conditii prielnice pentru o dezvoltare armonioasa, cu efect pozitiv asupra productiei.

In acelasi timp, a fost pus in functiune sistemul de bioxid de carbon – veriga tehnologica aparte care stimuleaza procesul de fotosinteze si asigura plantelor o mai buna dezvoltare.

Aceste masuri au ca rezultat o crestere a productiei de rosii cu 15-20% la hectar. In plus, urmeaza a se amenaja si pune in functiune un depozit frigorific cu o capacitate de 30 tone, investitie ce se ridica la 50.000 euro.

Racirea spatiilor de depozitare de realizeaza pe sistemul conversiei apei geotermale pentru obtinerea racirii aerului.

Pentru o fructificare uniforma se folosesc bondari pentru polenizare, cu efect pozitiv asupra cantitatii si calitatii productiei. Solutia adoptata pentru combaterea daunatorilor este una biologica, deoarece nu se folosesc niciun fel de insecticide sau ierbicide.

Primele 100 de tone din recolta obtinuta in acest an sunt deja comercializate in judetele Bihor, Cluj, Sibiu, dar si in Ungaria. Compania intentioneaza suplimentarea suprafetelor de sera in scopul extinderii, respectiv al comercializarii acestor produse pe pietele din Comunitatea Europeana.

Citeste si:

Cora devine trader de energie electrica

Statul ia lectii de la oamenii obisnuiti. Tot mai multe autoritati locale fac cereri de finantare pentru tehnologii verzi