Asta dupa ce Banca Comerciala Romana a anuntat ca asteapta motivarea deciziei Inaltei Curti, inainte sa schimbe vreun contract. 207 persoane au dat institutia in judecata si au castigat, pentru ca aceasta, conform judecatorilor, calcula dobanda intr-un mod netransparent.

La fel ca Elena alti 206 s-au aliat in 2010 in primul proces colectiv impotriva BCR. Intre timp femeia a achitat creditul, a fost bun platnic, si desi nu mai are nicio datorie la banca, sustine ca, dupa solutia data in proces de Inalta Curte de Casatie si Justitie, banca are acum datorii la ea.

Elena Panait: "Vom merge pe executare, daca grupul ia decizia asta, vom ramane uniti. Pentru ca vreau sa mi se faca dreptate, vrem sa stim si noi de ce am platit dobanda aia, comisioanele alea."

Gheorghe Piperea, avocat: "Urmeaza sa cerem penalizari de 1000 de lei pe zi pentru fiecare client. Calculati, peste 72 de milioane de lei. Nu au de gand sa modifice, asteapta motivarea, probabil va veni in februarie 2016."

„In urma solicitarilor mai multor reprezentanti mass-media facem urmatoarele precizari cu privire la derularea relatiei dintre BCR si grupul de clienti reprezentati juridic de catre casa de avocatura Piperea si Asociatii.

Solutia pronuntata de Inalta Curte [de Casatie] si Justitie in dosarul 51316/3/2010 in recurs la data de 20.10.2015 nu este inca redactata, insa principala solicitare privind inlocuirea clauzei relative la dobanda (in sensul ca dobanda sa fie formata din marja fixa initial stabilita + EURIBOR / ROBOR) a fost RESPINSA IREVOCABIL.

Cel mai probabil obligatia stabilita de instanta va fi aceea ca partile sa stabileasca un nou nivel al dobanzii variabile pe baza de negociere. In termeni simpli, cinci ani de judecata s-au soldat cu un rezultat negativ referitor la asteptarile de nivel al dobanzii, desi clientii au putut beneficia de oferte concrete de intelegere amiabila atat la inceput si in mod permanent pe parcursul celor 5 ani. Aceste oferte sunt disponibile clientilor chiar si in acest moment la 4.95% (dobanda fixa pe 5 ani) sau 5.45% (dobanda fixa pe 10 ani) – ceea ce consideram a fi printre cele mai bune niveluri de dobanzi disponibile pe piata

Afirmatiile avocatului Gheorghe Piperea privind „victoria impotriva bancii” sunt lipsite de sustenabilitate financiara, legala si de orientare catre interesul direct al clientilor Banca doreste sa prezinte A) dovezi concrete in acest sens, precum si B) sa adreseze public Domniei sale trei intrebari (regasite la finalul acestui mesaj

PUNCTE DE VEDERE FINANCIARE CU PRIVIRE LA NEGOCIERILE DINTRE BANCA SI CLIENTI 65% dintre clientii reprezentati de casa de avocatura Piperea si Asociatii s-au retras din litigiile initiate;dintr-un numar de aproximativ 680 de credite implicate, cca 240 au fost inchise prin rambursare sau refinantare; pentru cca 200 credite clientii au negociat si agreat cu banca un nivel redus de dobanda.

Clientii care au acceptat oferta initiala de negociere a bancii au beneficiat de o scadere a dobanzii de la un nivel mediu de 10.75% (feb 2010) la 5.99% (2015). Chiar in timpul recursului la ICCJ, 47 de clienti s-au retras din proces, acceptand oferta curenta a bancii: SCADE RATA; in cazul acestoraeconomisirea medie lunara este de 93 EUR, suma totala economisita pe parcursul de derulare ramas (218 luni) fiind in medie 20.000 EUR per client.

In anii 2010/2011 BCR a facut oferte de negociere pentru intregul grup de clienti, oferte repetat respinse de casa de avocatura ca reprezentant legal al clientilor, sub insistenta echivalarii Dobanzii de Referinta Variabila cu EURIBOR. Strategia ulterioara si justificabila a bancii a fost aceea de a face oferte individuale; jumatate dintre acestea au avut succes, jumatate au fost respinse in urma consilierii casei de avocatura in directia continuarii proceselor.

Acuzatiile legate de inflexibilitatea bancii sunt total nejustificate considerand ca numai in perioada 2010-2015 banca a inregistrat un numar de peste 10.000 renegocieri si ajustari ale costurilor creditelor garantate si peste100.000 de ajustari ale costurilor creditelor negarantate (refinantari efectuate la dobanzi mai mici in medie cu 5 puncte procentuale). In acelasi context, precizam faptul ca totalul litigiilor care contesta clauze contractuale de un fel sau altul la nivel de intreg sistem bancar se cifreaza jur 14.000 (conform raportarilor transmise de catre banci). Acuzatiile/sustinerile dlui avocat Gheorghe Piperea facute si promovate public, privitoare la existenta unui numar de 65.000 litigii contra BCR sunt false, nefondate si nejustificate.

PUNCTE DE VEDERE LEGALE REFERITOARE LA HOTARAREA ICCJ la data de 20.10.2015 in dosarul 51316/3/2010 Principala solicitare privind inlocuirea clauzei relative la dobanda in sensul ca dobanda sa fie formata din marja fixa initial stabilita plus EURIBOR sau ROBOR a fost RESPINSA IREVOCABIL.

Dobanzile variabile din contractele de credit supuse analizei in cauza de fata, nu vor putea fi determinate pe mecanismul: EURIBOR + marja fixa din contractele initiale, nici pentru perioada de dinainte de sesizarea instantei de judecata, nici pentru perioada ramasa pana la rambursarea integrala a fiecarui imprumut.

In considerentele deciziilor irevocabile pronuntate in cauze similare, aceeasi Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat cu privire la dobanda variabila ca: urmare a declararii nulitatii clauzei initiale care prevedea acest calcul, stabilirea modului de calcul al dobanzii nu este in atributia instantei judecatoresti, neputand fi decat rezultatul exclusiv al negocierii dintre parti. Cu privire la comisioane, desi juridic avem o alta abordare, impartasita de multe instante de judecata in mod irevocabil, intelegem ratiunile din acest caz si ne vom conforma in limita dispus de instanta. Fiind de acord cu evaluarea impreuna cu clientii nostri a acestor sume, consideram ca instigarea la executare silita a a sumelor inca nedeterminate este facuta cu rea credinta

PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA STRATEGIA BCR DE ABORDARE SUSTENABILA A RELATIILOR CU CLIENTII SAI

Suntem foarte constienti asupra faptului ca declararea oricaror prevederi ale contractelor bancii drept abuzive, nu face onoare unei institutii bancare. In timp ce milioane de clienti au incredere in a-si pastra economiile de o viata sau a fonda un camin cu sprijinul BCR, suntem constienti ca exista segmente de clienti ale caror asteptari au fost dezamagite. Privim acest lucru ca pe un imperativ pentru masuri prioritare in strategia de afaceri a bancii.

Credem ca BCR poate actiona si mai decisiv si mai sustenabil in directia unor masuri deja initiate in beneficiul clientilor: a operat oferte de scadere semnificativa a ratelor clientilor pentru peste 100.000 de beneficiari; alte 20.000 au beneficiat de tratamente de restructurare, (extinderea maturitatii, amanare la plata, reducere temporara a ratelor) – a incheiat un parteneriat strategic cu o asociatie de protectie a drepturilor utilizatorilor de servicii financiare competenta si relevanta prin reprezentantii sai la nivel european

Dorim sa adresam public reprezentantilor casei de avocatura Piperea si Asociatii trei intrebari:

Cum justificati consilierea legala a clientilor in sensul refuzului ofertelor concrete de reducere a ratelor, in conditiile in care instantele au respins in mod sistematic solicitarile de echivalare a DRV cu rata EURIBOR?

Considerati ca este corect sa acumulati capital de imagine si financiar prin incurajarea unor litigii cu finalitate negativa pentru asteptarile de pret ale clientii bancilor Ati afirmat public faptul ca reprezentati/ati reprezentat cateva mii de clienti persoane fizice. Cazand de acord ca activitatea de reprezentare legala, are o remuneratie adecvata pietei (precum orice alt serviciu – inclusiv servicii financiare), puteti face publice veniturile casei de avocatura Piperea si Asociatii din intermedierea de litigii intre consumatori persoane fizice si institutii financiar bancare in ultimii 5 ani?

Cum justificati solicitarea din notificarea adresata bancii vineri 23.10.2015 de virare a sumelor pe care le considerati datorate in contul societatii de avocatura cu mentiunea ca orice plata efectuata in conturile clientilor nu ar fi o plata valabila? Oare clientii nu si-ar dori banii direct in conturile proprii, fara a va mandata pe dvs sa-i incasati?”

Punctul de vedere al BCR si NNDKP referitor la solutia irevocabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 20.10.2015 in dosarul nr. 51316/3/2010*

„Solutia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 51316/3/2010* in recurs, la data de 20.10.2015, nu este inca redactata, la aceasta data nestiind considerentele instantei de control judiciar.

1. Cu privire la mecanismul de determinare a dobanzii variabile

Din analiza dispozitivelor pronuntate in cauza, de instantele de judecata, rezulta ca ca principala lor solicitare privind inlocuirea clauzei relative la dobanda in sensul ca dobanda sa fie formata din marja fixa initial stabilita plus euribor sau robor – a fost respinsa irevocabil si o buna parte a clauzelor atacate – referitoare la comisioane- raman in contractele de credit, Nu ramane loc de indoiala. Dobanzile variabile din contractele de credit supuse analizei in cauza de fata, nu vor putea fi determinate pe mecanismul: Euribor + marja fixa din contractele initiale, nici pentru perioada de dinainte de sesizarea instantei de judecata, nici pentru perioada ramasa pana la rambursarea integrala a fiecarui imprumut.

Pana la momentul redactarii deciziei pronuntata la data de 20.10.2015, putem doar afirma ca obligatia ce ar putea stabilita de instanta de recurs in sarcina ambelor parti la contractul de credit este aceea de se stabili de catre acestea, un nou nivel al dobanzii variabile pe baza de negociere, asa cum s-a stabilit si intr-o decizie de speta, respectiv, in ”cauza Munteanu”, care a fost solutionata de un complet din a carui compunere a facut parte si unul dintre membrii completului ce a solutionat cauza cu nr. 51316/3/2010*. In considerentele decizorii ale deciziei irevocabile pronuntata in cauza Munteanu, aceeasi Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat cu privire la dobanda variabila ca:

– instanta judecatoreasca nu poate interveni in sensul modificarii unei clauze contractuale, substituindu-se astfel acordului de vointa al partilor

- stabilirea modului de calcul al dobanzii, urmare a declararii nulitatii clauzei initiale care prevedea acest calcul, nu este in atributia instantei judecatoresti, neputand fi decat rezultatul exclusiv al negocierii dintre parti;

- instanta de judecata poate elimina o clauza din contract, ca efect al constatarii/declararii nulitatii acesteia, insa nu o poate inlocui, chiar si in situatia din speta in care exista norme legale imperative cu privire la doanda din contractele de credit

– inlocuirea ori modificarea unei clauze contractuale nu poate fi decat rezultatul acordului de vointa al partilor contractante, instanta putand dispune inlocuirea doar in situatia in care intre parti nu ar fi fost divergente in acest sens, ar fi tranzactionat, ceea ce implicit reprezinta tot vointa concordanta a acestora

2. Cu privire la comisioanele din contractele de credit

2.1. Comisionul de acordare credit calculat prin raportare la valoarea initiala a creditului nu a fost considerat ca fiind abuziv, el fiind eliminat doar din contractele unui numar redus de reclamanti (13) din totatul celor care au dat in judecata banca (207), in care erau si clauze ce consacrau ”comision de analiza dosar”.

2.2. Comisionul de administrare nu este abuziv in sine, fiind apreciat in echitate ca se impune doar diminuarea cuantumului sau, respectiv prin raportarea procentelor indicate in contractele initiale, la soldurile creditelor, si nu la sumele imprumutate. Rezulta ca acest comision trebuie platit de fiecare dintre cei 207 imprumutati si pentru perioada de dinainte de sesizarea instantei de judecata, si pentru perioada ulterioara acestui moment, pana la epuizarea perioadelor de rambursare, prin raportarea procentului din fiecare contract la soldul creditului. Restituirea sumelor platite deja cu titlu de comision de administrare vizeaza in mod expres, conform dispozitivelor hotararilor pronuntate in cauza, doar diferenta intre nivelul raportarii la sold si cel al raportarii la valoarea initiala a fiecarui credit in parte

2.3. Comisionul de urmarire riscuri a fost inlaturat cu motivatia ca nu este definit in conditiile generale (motivatia instantei de fond, insusita de instanta de apel, si confirmata prin dispozitivul sau, de Inalta Curte de Casatie si Justitie), dar fara a fi fost stabilita in sarcina bancii parate, obligatia de a fi restituite integral sumele deja achitate cu acest titlu. 

Dimpotriva, in mod expres, a fost stabilit de instantele de judecata, ca restituirea priveste, ca si la comisionul de administrare, doar diferenta platita peste nivelul la care ar fi fost acest comision daca procentul din contract ar fi fost raportat la sold.

3. Cu privire la clauza de la art. 8.4. din Conditiile Generale privind dreptul bancii de a cere din partea imprumutatilor constituirea de garantii suplimentare, pentru ca in cazul neconstituirii lor sa poata declara scadenta anticipata a creditelor, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus inlaturarea acestei clauze, ceea ce este in concret, in detrimentul consumatorilor, care vor putea fi tinuti in continuare sa achite in caz de executare silita, sumele neacoperite din valorificarea garantiilor deja constituite.

Prin urmare, sunt 5 ani de judecata cu un rezultat negativ cu privire la asteptarile reclamantilor privind plata dobanzilor – dar mereu afirmat de banca si in cadrul procesului si in afara lor ca este de analizat si discutat din perspectiva optimizarii contractelor respective in cadrul negocierilor, judecatorii neintervenind in contracte. Cu privire la comisioane, desi juridic avem o alta abordare, impartasita de multe instante de judecata in mod irevocabil, intelegem ratiunile din acest caz si ne vom conforma in limita dispus de instanta. Fiind de acord cu evaluarea impreuna cu clientii nostri a acestor sume, vom considera ca instigarea la executare silita a a sumelor inca nedeterminate este facuta cu rea credinta.”