Ministrul Economiei a adăugat că există câteva planuri pentru a accelera acest proces, printre care şi aducerea unor oameni din minister care să soluţioneze cererile.

”Asta e a şasea zi când sunt în minister. Primul lucru a fost să facem transparente solicitările. Ele sunt pe site-ul Ministerului Economiei. Săptămâna asta vom face la fel. Avem un blocaj semnificativ. Sunt 18.000 de cereri pe măsura doi şi se merge pe un ritm de 90 de cereri pe zi. Avem patru măsuri. Sistemul STS. Avem planul să mai luăm oameni din minister. E şi soluţia să mai apelăm şi la soluţii externe ca să vedem cum putem aduce forţe de muncă să soluţionăm aceste cereri. Încercăm să accelerăm cât mai mult. E foarte puţin, 90 de cereri pe zi, dar am toată convingerea că vom accelera aceste cereri”, a afirmat Claudiu Năsui, la Digi 24, întrebat când vor fi făcute plăţile pe măsura 2.

El a amintit despre întâlnirea cu reprezentanţii STS de săptămâna trecută. ”Am avut o întâlnire cu domnii de la STS săptămâna trecută. Şi ei sunt destul de încărcaţi cu procesul de vaccinare”, a completat Năsui, potrivit News.ro.

Chestionat dacă va exista finanţare pentru toate cele trei programe, ministrul Economiei a răspuns: ”Acest lucru e prevăzut deja în legislaţie”.

”Vă pot promite că nu o să mai facem lucrurile în felul acesta. Faptul că statul începe toată procesarea aceasta, în alte ţări nu se mai face asta. Nu mi se pare o idee bună ca funcţionarii publică să analizeze planuri de bussiness. Nu poţi să ai pretenţia să judeci planuri de bussiness care sunt foarte variabile. Nu putem să punem sarcina asta pe umerii funcţionarilor publici. Trebuie să folosim mult mai mult sistemul bancar şi financiar. Nu o să ascundem nicio problemă sub preş. Vom prezenta şi problemele şi soluţiile pe viitor”, a mai spus Claudiu Năsui.

Ministrul Economiei a scris şi pe Facebook, la finalul anului trecut, despre cele trei scheme de ajutor de stat acordate prin ordonanţa de urgenţă 130 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

”Sunt 3 scheme principale de ajutor de stat în contextul pandemiei, acordate prin OUG 130. Prima prin care statul dă 2.000 de euro (microgranturi). A doua prin care statul dă 15% din cifra de afaceri a anului 2019 (capital de lucru). A treia prin care statul dă până la 200.000 de euro pentru investiţii. Toate aceste scheme sunt prin fonduri europene, statul român dând numai partea de cofinanţare.

Când am venit în minister, publicul nu se ştia în ce stadiu este fiecare schemă. Deşi mediul de afaceri care aplicase pentru aceste măsuri întreba destul de frecvent, informaţia nu apărea nicăieri. Aşa că în prima seara am făcut public stadiul schemelor. Mai mult, vom pune pe site-ul ministerului săptămânal stadiul lor, oricare ar fi el. Zic asta pentru că sunt întârzieri majore şi e corect ca românii care au aplicat pentru aceste scheme să fie informaţi corect. Oricare ar fi situaţia, nu voi abdica niciodată de la transparenţă. Adevărul trebuie spus.

Pe schema 1 nu sunt probleme mari şi lucrurile funcţionează bine. Am citit articole care spun că finanţările s-au făcut preferenţial şi nu în ordinea înscrierii. Am investigat şi este fals. Ce s-a întâmplat, însă, este că dosarele au fost repartizate la cele 9 agenţii din subordinea ministerului pentru a fi procesate mai repede. Iar împărţirea s-a făcut pe calupuri. Astfel încât procesările nu s-au mai făcut în ordinea înscrierilor. Primii procesaţi au fost cei care erau la începutul calupurilor şi nu neapărat cei care au solicitat primii. În momentul de faţă mai sunt ~500 de cereri de procesat pentru schema 1 iar banii au plecat deja în bănci, astfel încât, toţi cei care au aplicat şi au fost admişi vor primi banii.

Pe schema 2 este un blocaj mare. Sunt 18.000 de solicitări care nu au fost încă procesate. Deblocarea acestui proces este prioritatea noastră principală acum. Ieri am fost la STS să discutăm despre îmbunătăţirea platformei astfel încât angajaţii Ministerului Economiei să trebuiască să facă cât mai puţine operaţiuni manuale. Trebuie să recunosc că STS-ul este o instituţie a statului român deosebit de profesionistă şi foarte bine condusă. Obiectivul lor principal este reuşita vaccinării, iar lucrul acesta este normal. Avem, însă, şi sprijinul lor pentru îmbunătăţirea platformei de ajutoare de stat, lucru care ar trebui să mai deblocheze o parte din schema 2. Pentru a depăşi restul blocajelor, avem mai multe idei despre cum putem suplimenta forţa de muncă care se ocupă de procesare.

Pentru schema 3, am primit multe întrebări de clarificare. Le-am dat în lucru şi vom pune la zi site-ul ministerului astfel încât să se regăsească acolo toate răspunsurile în mod oficial.

Pe viitor, sunt soluţii pentru a face lucrurile mult mai eficient. Deocamdată, însă, lucrăm cu ce avem. Am spus la audieri că e nevoie de predictibilitate şi continuitate. Nu putem să schimbăm roata la maşină din mers. Ducem la bun sfârşit aceste scheme, dar avem grijă să facem mai bine pe viitor. Nu voi susţine să se mai facă aceste scheme de ajutor de stat în felul în care au fost făcute până acum. Nu mai trebuie statul să dea punctaje şi să decidă cine primeşte şi cine nu primeşte finanţări. Există soluţii de piaţă, dar despre asta vorbim altă dată.

Tot la capitolul acesta, nu am vrut să întârzii cu nimic schema de ajutor de stat pentru Horeca. Era deja gata în minister aşa că i-am dat drumul pe circuitul de avizare. Şi această schemă se va desfăşura prin aceeaşi aplicaţie pe care o avem şi acum pentru schemele de mai sus. Problema mare cu această schemă este că este de 500 de milioane de euro, deci 2.5 miliarde de lei, fără niciun euro de bani europeni. Toţi banii pleacă în întregime din bugetul de stat.

Este o sumă colosală, mai ales într-un an infernal bugetar. Mă voi lupta ca măsura să fie finanţată pe fonduri europene. Nu de alta, dar cu banii aceştia puteam începe cea mai puternică reformă anti-sărăcie şi pro-dezvoltare: Zero taxe pe salariul minim. Ca să avem un ordin de mărime, impactul aplicării ei în agricultură ar fi sub 1 miliard de lei. Pentru o măsură care ar scoate din sărăcie zeci de mii de români, e foarte puţin. Din păcate o vom aplica abia din 2022 într-un sector care nu e încă ales, dar sper eu să fie cel al agriculturii. Nu de alta, dar s-ar preta foarte bine. Şi de acolo o extindem în tot restul economiei”, arată Năsui, în postarea pe reţeaua de socializare.