Exemple despre bani publici cheltuiti "cu dedicatie" ori pe produse cu preturi "umflate" au fost la ordinea zilei in ultimii ani. "Daca pana acum totul era transparent si la vedere si tot existau atatea suspiciuni si atatea fraude, va dati seama cand legea nu mai garanteaza transparenta, ce se va intampla", spune Iulian Anghel, editor al Ziarului Financiar.

Anul trecut, Primaria din Galati a dat 13 lei pentru un top de hartie A4, iar Ministerul Administratiei, doar 7,5 lei. Ministerul Dezvoltarii a platit firma de curatenie cu 20.000 de lei, in timp ce Ministerul Muncii a dat pe aceleasi servicii un sfert din pret. Iar o banca de pe o strada din Calarasi costa de trei ori mai mult decat una din Resita.

Numai putin de 1.000 de cazuri in care achizitiile publice au secat statul de sute de milioane de lei au fost descoperite si de Curtea de Conturi. Iar de luna aceasta regiile sau companiile de stat care nu detin monopol scapa de licitatii.

Institutiile care isi pun cheltuielile la vedere pot fi insa numarate pe degete. "Pe site-ul companiei gasiti regulamentul de achizitii Tarom si, daca o sa observati, in ultimele luni de zile s-au creat mai multe sectiuni, inclusiv achizitiile directe, noi le punem pe site, lucru pe care nu cred ca-l face nimeni in Romania, la ora actuala", a declarat Valentin Macec, membru in Consiliul de Administratie al Tarom.

Cele mai multe regii scapa de cei 100 de inspectori ai ANRMAP, urmand sa fie verificate doar de angajatii Curtii de Conturi. Pe scurt, asta inseamna mai multa transparenta, spune seful Autoritatii pentru Monitorizarea Achiziilor Publice, Lucian Vladescu. "Eu cred ca e un pas inainte, in niciun caz un regres", a punctat el.

In plus, numeroase firme private nu vor mai avea acces la piata achizitiilor publice, daca nu cunosc pe cine trebuie. Potrivit Curtii de Conturi, statul pierde peste 4 miliarde de euro din fraude si preturi umflate la companiile de stat.