"În data de 20 martie 2020, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă şi a adoptat un pachet de măsuri menit să atenueze impactul situaţiei generate de epidemia de coronavirus asupra populaţiei şi companiilor româneşti. În actualul context intern şi internaţional şi în baza informaţiilor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice şi financiare în continuă schimbare, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută, la 2,0 la sută începând cu data de 23 martie 2020; îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą0,5 puncte procentuale de la ą1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă", se precizează într-un comunicat al BNR remis vineri.

Decizia BNR ar trebui să determine și băncile comerciale să scadă dobânzile, în contextul economic dificil pe care îl traversează companiile și populația.

Totodată, CA al BNR a hotărât furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.

O altă decizie vizează cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

"E o decizie care vine la momentul potrivit, în urma unei întruniri de urgenţă prin care s-au ars etapele pregătirii deciziei de politică monetară, care trebuia să fie pe 3 aprilie. Am făcut acest lucru pentru a fi în pas cu toate deciziile la nivel european şi în acelaşi timp cu deciziile la nivelul Guvernului, să ţinem cont de aceste iniţiative ale Guvernului. Suntem convinşi că vor avea efect. Sunt patru măsuri, care vor contribui la crearea de lichiditate pentru buna funcţionare a pieţelor. Obiectivul este să ajutăm la crearea condiţiilor pentru o mai bună finanţare a economiei. De asemenea, credem că va fi o uşurare în termeni neţi a poverii de plată a companiilor şi a populaţiei în ceea ce înseamnă rate, stabilitatea cursului şi vom vedea de luni mai multă stabilitate pe aceste pieţe", a spus Dan Suciu, prtătorul de cuvânt al BNR.

Pe de altă parte, în document se precizează că banca centrală ar putea reduce rata rezervelor minime obligatorii, dacă situaţia o impune. De asemenea, în şedinţa de vineri a CA al BNR s-a mai decis suspendarea calendarului anunţat al şedinţelor de politică monetară cu precizarea că acestea vor avea loc de câte ori va fi necesar.

"În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de administraţie este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine al evoluţiilor economice şi financiare, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât, totodată, suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară anunţat anterior, urmând ca şedinţele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.Consiliul de Administraţie al BNR urmăreşte cu atenţie evoluţia situaţiei, deciziile sale având ca obiectiv asigurarea stabilităţii macroeconomice şi buna funcţionare a sistemului bancar, a pieţelor financiare în folosul populaţiei şi companiilor româneşti", menţionează sursa citată.

Dobânda de politică monetară nu a mai fost modificată din luna mai a anului 2018.

Ce decizii au luat alte bănci centrale și guverne

Cu criza din 2008 încă în minte, obiectivul comun este salvarea economiei de puternicul impact al pandemiei, care a determinat închiderea temporară a afacerilor într-un număr în creştere de ţări, a paralizat o bună parte a călătoriilor internaţionale şi a întrerupt lanţurile de aprovizionare la nivel mondial.

Astfel, Rezerva Federală americană (Fed) a lansat măsuri excepţionale pentru creşterea lichidităţii pe pieţele financiare, în valoare de peste 1.200 miliarde de dolari (1.100 miliarde de euro), scrie Agerpres.

Fondul Monetar Internaţional a dat asigurări că "este pregătit să mobilizeze" toată capacitatea sa de împrumut, 1.000 miliarde de dolari (925,336 miliarde de euro), pentru a ajuta ţările afectate să înfrunte criza.

Banca Centrală Europeană a anunţat un program de achiziţie de bonduri publice şi private de 750 miliarde de euro, în cadrul Programului de Achiziţii de Urgenţă pentru Pandemie (PEPP).

Banca Japoniei a pus în mişcare diferite măsuri pentru a înfrunta criza, printre care o creştere de 80.000 miliarde de yeni (674,044 miliarde de euro) în cadrul programului de achiziţie de titluri suverane sau dublarea achiziţiei de fonduri de investiţii cotate, până la 12.000 miliarde de yeni (101,268 miliarde de euro).

Banca Mondială estimează mobilizarea a 12 miliarde de dolari (11,1 miliarde de euro) pentru a ajuta statele să facă faţă impactului economic al coronavirusului.

Guvernul american a prezentat un pachet de stimulare fiscală de circa 1.000 miliarde de dolari (925,336 miliarde de euro), care include amânarea plăţii impozitelor, asistenţă pentru sectoare afectate în mod deosebit, precum companiile aeriene sau hotelurile şi acordarea de bani cash cetăţenilor.

Comisia Europeană a propus mobilizarea unor resurse de 37 miliarde de euro pentru a contracara pandemia şi să se permită ţărilor membre utilizarea celor 8 miliarde de euro primite din fondurile structurale pe care nu le-au utilizat şi ar fi trebuit să le returneze.

Guvernul spaniol prevede mobilizarea a 200 miliarde de euro prin diverse iniţiative, printre care o linie de garanţii pentru a se asigura că lichidităţile ajung la companii.

Executivul german a promis un program de creditare "fără limite" pentru a evita problemele de lichiditate ale firmelor, care va fi garantat cu peste 500 miliarde de euro şi se va derula prin intermediul băncii sale publice.

Planul Guvernului francez pentru a menţine pe linia de plutire economia include măsuri în valoare de 45 miliarde de euro, de la amânarea plăţii impozitelor la plata salariilor angajaţilor companiilor care şi-au oprit producţia, precum şi garanţii pentru împrumuturi în sumă de 300 miliarde de euro.

Guvernul britanic a anunţat un plan de garanţii pentru împrumuturi sprijinit de stat în valoare de 330 miliarde de lire (360 miliarde de euro), care va putea fi extins în funcţie de nevoi, şi un pachet de ajutoare directe pentru companii de 20 miliarde de lire (22 miliarde de euro).

Italia a lansat un pachet de ajutoare de până la 25 miliarde de euro, care include sprijin pentru familii, companii şi freelanceri, linii de acces la credite şi un plan pentru naţionalizarea companiei aeriene Alitalia.

Banca Centrală a Chinei a injectat 200 miliarde de yuani (25,86 miliarde de euro) lichidităţi prin sistemul de împrumuturi pe termen mediu.

Executivul Braziliei a demarat un plan cu o valoare totală de 26 miliarde de euro, care combină măsuri de sprijin pentru grupurile de persoane mai vulnerabile şi pentru anumite sectoare economice.