Anterior, BCR estima o crestere a PIB de 2,3% in acest an si de 3,3% in 2015. 

Premierul Victor Ponta a declarat in septembrie ca Romania trebuie sa cheltuiasca, pana la sfarsitul anului 2014, o suma de peste 3 miliarde dolari pentru investitii publice, el aratand ca aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice. 

Analistii BCR considera ca fiind "ambitioasa" tinta de deficit bugetar pentru 2015 asumata de Guvern in ultimul raport de convergenta trimis Comisiei Europene, de 1,4% din PIB, respectiv un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB. 

"Suntem sceptici ca aceasta tinta va fi atinsa, mai ales dupa declaratiile premierului de saptamana trecuta privind intentia Romaniei de a cere UE sa accepte un deficit bugetar de 2% din PIB pentru anul viitor", se arata in raportul BCR. 

Intr-un discurs sustinut saptamana trecuta la Summitul UE-Europa de Sud-Est de la Bucuresti, Ponta a declarat ca nu are idee cum va putea aloca in bugetul pe anul viitor sumele pentru cofinantarea a 50% din fondurile de coeziune si a apreciat ca poate ca ar fi mai bine ca Romania sa aiba un deficit de 2% in loc de 1,4%, dar sa atraga 7-8 miliarde euro din fondurile europene. 

Premierul s-a aratat convins ca noua Comisie Europeana va intelege ca Romania nu trebuie sa se concentreze doar pe deficit, ci pe folosirea resurselor pentru investitii in dezvoltare. 

BCR noteaza ca inca nu au fost prezentate alte detalii in privinta bugetului de stat pentru 2015, momentan toata atentia fiind concentrata pe alegerile prezidentiale care vor avea loc duminica (2 noiembrie). 

"De altfel, a devenit o traditie ca Romania sa aprobe bugetele de stat abia in ianuarie sau februarie", mentioneaza analistii bancii. 

Pentru acest an, guvernul a stabilit o tinta de deficit de 2,2% din PIB. 

BCR estimeaza ca statele din Europa Centrala si de Est, care au reusit sa aduca deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, cum este cazul Romaniei, Ungariei, Cehiei si Slovaciei, vor incetini ritmul consolidarii fiscale anul viitor si vor directiona mai multe fonduri catre cheltuielile publice. 

Pe de alta parte, Croatia, Slovenia si Serbia trebuie sa implementeze masuri de austeritate suplimentare pentru a-si reduce deficitul public, se arata in raport.