Accesul la finantare este "sugrumat" tocmai in acele state care au cea mai mare nevoie de creditare, iar bancile sunt dependente in cea mai mare masura de obligatiunile guvernamentale ale guvernelor din tarile de origine. Testele de stres pregatite de BCE pentru cele mai mari banci din Europa, cu intentia de a consolida increderea investitorilor in sistem, ar putea avea efect contrar, scrie Mediafax.

Centralizarea supravegherii bancare de pe continent sub umbrela BCE are sanse reduse sa rastoarne trendul de fragmentare a creditarii la nivel national, care a condus la cresterea costurilor de finantare in unele tari si a inrautatit interdependenta nociva dintre guvernele puternic indatorate si bancile din aceleasi tari.

Economisti si actuali sau fosti oficiali ai bancilor centrale considera ca atat timp cat fiecare stat este responsabil pentru costurile asociate salvarii sau inchiderii unei banci aflate in dificultate, guvernele nu vor fi dispuse sa renunte la control.

"Supravegherea nu este de ajuns. Rezolutia centralizata (recapitalizarea sau lichidarea unei banci aflate in dificultate - n.r.) este de asemenea necesara pentru a determina institutiile nationale de supraveghere sa nu mai puna presiune asupra bancilor astfel incat sa nu mai avem o retea fragmentata pe criterii nationale", a declarat pentru Bloomberg Guntram Wolff, director la compania de cercetare Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Proiectul uniunii bancare reprezinta raspunsul UE la criza datoriilor din zona euro, care a determinat guvernele sa intervina cu bani publici pentru salvarea bancilor dupa ce au acumulat prea multe credite neperformante. Situatia a fost atat de grava incat supavietuirea monedei euro a fost pusa sub semnul intrebarii pentru o perioada.

BCE a anuntat miercuri metodologia testelor de stres care vor fi deulate in urmatoarele luni, pentru a evalua calitatea activelor bancilor din zona euro, un ultim pas inainte de preluarea atributiilor de supraveghetor unic, undeva in a doua parte a anului viitor. Testele si evaluarile vor fi derulate in trei runde, incepand din noiembrie, si s-ar putea incheia in luna octombrie a anului viitor, dupa care BCE va deveni institutia centrala de supraveghere a bancilor din zona euro si a statelor UE non-euro care doresc sa adere voluntar la noul sistem.

Institutia de la Frankfurt a confirmat miercuri ca testul asupra calitatii activelor bancilor va presupune standarde mai stricte privind ratele de adecvare a capitalului. Astfel, pentru a primi "nota de trecere", bancile ar trebui sa aiba o rata de adecvare a capitalului de cel putin 8%. Mecanismul de evaluare a capitalurilor va fi de asemenea mai strict, in conformitate cu criteriile Basel III.

Evaluarile vizeaza cele mai mari 128 de banci din zona euro

Criza a determinat bancile din Germania si Franta sa reduca creditarea transfrontaliera si sa evite obligatiunile statelor indatorate de la "periferia" zonei euro - Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Italia.

Aceste tari s-au confruntat cu o crestere puternica a costurilor de indatorare, din moment ce au pierdut interesul unora dintre cele mai mari banci europene in timpul unei crize financiare. Astfel, unele firme si companii au inceput sa piarda accesul la creditare, iar guvernele au fost fortate sa se bazeze pentru refinantare pe bancile locale, finantate cu lichiditate la dobanzi reduse de la BCE. Situatia a redus marjele de profit din sectorul bancar european.

Din cauza "obiectiilor" ridicate de autoritati nationale de reglementare, UniCredit, cea mai mare banca italiana, are probleme in ceea ce priveste transferul de bani de la diviziile din Germania si Austria catre centrul de la Milano, a declarat pentru Bloomberg o sursa apropiata situatiei. Divizia din Austria a UniCredit se confrunta cu obstacole similare in ceea ce priveste finantarea operatiunilor din Europa de Est.

Depozitele si obligatiunile emise de banca si detinute de clienti din Germania si Austria, in valoare totala de 166 miliarde euro la finele lunii iunie, reprezinta aproximativ o treime din totalurile la nivelul grupului UniCredit. Creditorii din aceste tari ofera dobanzi medii de 0,5% la depozite, fata de 2,5% in Italia, potrivit datelor BCE. Profitabilitatea UniCredit este afectata, deoarece nu poate imprumuta banii atrasi la costuri mici din Germania si Austria catre companii din Italia, Turcia sau Rusia, unde dobanzile sunt mai ridicate, noteaza Bloomberg. Astfel, divizia austriaca a bancii, care coordoneaza operatiunile extinse din Europa de Est, a inregistrat pierderi in prima jumatate a anului.

"Bancile europene au o problema de competitivitate si nu pot aloca lichiditati asa cum trebuie deoarece sunt guvernate de autoritati diferite de reglementare, cu regulamente diferite, iar piata este fragmentata. Aceasta problema nu afecteaza doar UniCredit, ci intreaga industrie bancara europeana", a declarat in luna septembrie directorul general al grupului italian, Federico Ghizzoni.

Viteza cu care bancile europene s-au grabit sa taie legaturile cu Grecia, Irlana, Portugalia, Spania si Italia a erodat progresele reusite de la introducerea monedei euro, in 1999, care a contribuit la omogenizarea sectorului bancar european. Creditorii care au pariat in trecut pe deschiderea sistemului financiar au fost nevoiti sa se retraga, iar bancile din tarile afectate acumuleaza tot mai multe obligatiuni emise de propriile state.

Din 2010, expunerea bancilor britanice, germane si franceze pe cele cinci tari din sudul zonei euro a scazut la jumatate, potrivit datelor Bancii pentru Reglemente Internationale. Scaderea este echivalenta cu restrangerea creditarii catre aceste tari cu 1.000 miliarde de dolari intr-o perioada de numai trei ani.

BNP Paribas, cea mai mare banca franceza, a redus drastic finantarea diviziei italiene BNL, la 5,5 miliarde euro la finele lunii iunie, fata de 29 miliarde euro la sfarsitul lui 2010. Credit Agricole si Societe Generale au vandut diviziile din Grecia, aflate in pierdere.

Dobanda medie la creditele noi catre companii din Spania, Italia, Grecia, Irlanda, Portugalia era, in perioada martie-august, de 5,7%, fata de 3,1% in Germania si tarile nordice, potrivit datelor BCE. La nivelul anului 2009, companiile din Spania si Italia se imprumutau la costuri similare sau mai reduse decat cele din Germania. Toate acestea desi BCE a redus puternic dobanda de politica monetara in ultimii patru ani, pana aproape de zero.

Draghi: BCE nu va ezita "sa pice" banci la testele de stres

Presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat miercuri ca oficialii institutiei nu vor ezita "sa pice" banci in testele de stres, BCE fiind hotarata sa isi demonstreze vigilenta in calitate de supraveghetor al banciilor.

"Trebuie ca unele banci sa nu treaca. Daca trebuie sa pice, vor pica. Nu exista nicio indoiala", a afirmat Draghi la Frankfurt, intr-un interviu la televiziunea Bloomberg, dupa ce BCE a publicat planul de verificare a bancilor.

BCE va evalua, in trei etape, soliditatea sectorului bancar al zonei euro, ca preconditie de preluare a supravegherii acestuia, anul viitor.

Institutia de la Frankfurt a confirmat miercuri ca testul asupra calitatii activelor bancilor va presupune standarde mai stricte privind ratele de adecvare a capitalului. Astfel, pentru a primi "nota de trecere", bancile ar trebui sa aiba o rata de adecvare a capitalului de cel putin 8%. Mecanismul de evaluare a capitalurilor va fi de asemenea mai strict, in conformitate cu criteriile Basel III.

"Testul este credibil intrucat obiectivul final este restabilirea sau intarirea increderii sectorului privat in soliditatea bancilor, in calitatea bilanturilor lor contabile. Acesta este obiectivul final, de a avea bani din sectorul privat care sa intre in industria bancara", a aratat Draghi.

Joerg Asmussen, membru in board-ul BCE, a declarat in aceasta luna ca este a treia si ultima sansa de a restabili increderea, dupa ce alte doua teste efectuate de Autoritatea Bancara Europeana nu au reusit sa faca acest lucru.

Draghi si-a exprimat increderea ca guvernele din zona euro vor fi pregatite sa acopere orice deficit de capital care ar fi identificat prin testele de stres.

Bancile din Spania, Italia si Portugalia risca pierderi de circa 250 de miliarde de euro din cauza imprumuturilor corporate neperformante, in urmatorii doi ani, potrivit unui raport al FMI publicat in aceasta luna. Suma este echivalenta cu circa o treime din capitalul cumulat al bancilor din cele trei tari.

La sfarsitul procesului de evaluare, in octombrie 2014, BCE va publica date agregate la nivel de tara si de banci, impreuna cu recomandari pentru masuri de supraveghere. Draghi a precizat ca procesul de insanatosire a sectorului bancar a inceput deja, multe tari membre luand masuri pentru cresterea provizioanelor si de recapitalizare.