"Daca dumnevoastra considerati ca o miscare de 1-2% este depreciere, eu cred ca este o exagerare aici. (...) Eu cred ca leul a fost extrem, chiar excesiv de cuminte. Nu as numi acest lucru depreciere. Este o moneda care este vie, se comporta sanatos in conditii de miscari de capitaluri, care in mod frecvent sunt greu de prognozat", a spus Isarescu, potrivit News.ro.

Euro a depasit pragul psihologic de 4,55 lei in 8 martie, iar de atunci s-a mentinut in apropiere de acest nivel pana marti, atingand si un varf de 4,5654 lei, in 17 martie, nivel neatins din octombrie 2012. Cursul minim din 2017 a fost de 4,4888 lei/euro, in 8 februarie, astfel ca variatia maxima a cursului euro/leu a fost de 1,7% in 2017.

Presiunea asupra leului a scazut incepand de luni dupa-amiaza, iar miercuri, cotatile erau apropiate de 4,54 lei/euro.

Isarescu spune ca ar putea urma o reducere a rezervelor minime obligatorii in valuta

Mugur Isarescu a mai declarat ca rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor ar putea fi reduse oricand va veni un moment potrivit, in timp ce reducerea rezervelor minime la pasivele in lei este mai dificila din cauza excesului de lichiditate din piata.

In sedinta de miercuri, Consiliul de Administratie al BNR a decis sa pastreze rata dobanzii de politica monetara la 1,75% pe an si a pastrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele in valuta la 10% si pentru pasivele in lei la 8%, decizia fiind in linie cu asteptarile analistilor.

"Ne-am exprimat de cateva ori si repet acelasi principiu: vom reduce rezerva in valuta, ori de cate ori avem ocaiza, ori de cate ori vom avea oportunitatea sa facem acest lucru. Luand in calcul factori precum sa nu avem un impact negativ legat de nivelul rezervei valutare in general. (...) Fara sa va dau date precise, sa va asteptati oricand sa reducem rezerva minima in valuta", a spus Isarescu.

Ultima taiere pe care a operat-o BNR a avut loc in 30 septembrie 2016, cand a redus RMO in valuta de la 12% la 10%. Dobanda de politica monetara a fost diminuata ultima data in luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse si ratele RMO pentru pasivele in lei cu doua puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Reducerea RMO la pasivele in valuta este favorizata de reducerea accentuata a ponderii creditelor in valuta in favoarea creditelor in lei.

"Alti factori care pot sa fie luati in considerare sunt legati de miscarile de capitaluri, care exista sau se intrevad. Nu vrem sa accentuam astfel de miscari de capitaluri. Si situatia creditului in valuta - el scade vertiginos de mai bine de un an si jumatate - doi ani de zile. A ajuns minoritar. Daca actualele tendite continua, se va indrepta spre un 30% din total credite, situtie de relativ echibru", a mentionat Isarescu.

Guvernatorul BNR a explicat ca reducerea RMO la pasivele in lei este mai dificila in actualul context, marcat de un exces de lichiditati in piata.

"La cea in lei, situatia este ceva mai complicata, pentru ca din mai multe considerente persista acest exces de lichiditate si nu vrem sa-l accentuam. De ce persista lichiditate in lei, de ce economia romaneasca nu beneficiaza de aceste nivel scazut de dobanda, istoric scazut, si de acest exces de lichidate, este o intrebare la care si noi cautam raspunsuri. Nu depinde, in mod evident as spune, numai de pozitia bancilor comerciale. Este o situatie mai complicata", a afirmat Isarescu.

Romania a scapat de un risc major legat de modificarea legislatiei bancare

In opinia guvernatorului, Romania a evitat riscuri majore in ultimul an, legate de modificarea legislatiei bancare, care va fi mentionat, alaturi de riscul legat de cresterile salariale, in rapoartele agentiilor de rating.

La inceputul lunii februarie, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate in cazul legii conversiei in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul din data acordarii creditelor, blocand aplicarea unei legi contestate dur de banci si de BNR.

In plus, o alta lege controversata, cea a darii in plata, a fost aprobata intr-o forma atenuata fata de cea propusa de initiatori si a avut efecte reduse, in conditiile in care doar cateva mii de clienti ai bancilor au beneficiat de masura.

"Am scapat de unele riscuri majore. Anul trecut, riscurile majore erau in domeniul legislatiei bancare, acelea sunt semnificativ diminuate. Veti observa ca aceste iesiri din anumite capcane, in special in domeniul legislatiei financiar-bancare, vor fi mentionate si de catre de agentiile de rating, asa cum ele observa si riscurile, pe care le-am mentionat si noi aici, in ceea ce priveste nu cresterea, ci dimensiunea cresterilor salariale. Pasul cresterilor, dozajul cresterilor salariale si echilibrele fiscale", a afirmat Isarescu.

Declaratia vine in contextul in care, la finalul acestei saptamani, agentia de rating Standard and Poor's (S&P) urmeaza sa publice un raport privind Romania.

Romania are calificative cu recomandare de investitii (investment grade) de la toate cele trei mari agentii de evaluare financiara, insa toate notele sunt chiar pe ultima treapta a categoriei investment grade.

Astfel, Romania are calificativ BBB-, cu perspectiva stabila, de la Standard and Poor's (S&P), Baa3, cu perspectiva pozitiva, de la agentia Moody's si BBB-, cu perspectiva stabila, de la agentia Fitch.