Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, in noiembrie, ca for decizional, cu 233 de voturi "pentru", un vot "impotriva" si o abtinere, proiectul de lege privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.

Actul normativ prevede ca debitorul are dreptul sa stinga creditul ipotecar prin transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului, fara a mai plati altceva.  

Conditiile care trebuie indeplinite sunt: intre parti s-a incheiat un contract de credit, iar bunul oferit in plata este un bun imobil ipotecat in favoarea creditorului in vederea garantarii executarii obligatiilor asumate prin contractul de credit.  

Initiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat ca acesta vine in ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot sa-si plateasca ratele la banca pentru ca salariile lor sunt mai mici decat erau cand au contractat imprumutul.  

Potrivit lui Zamfir, darea in plata se aplica atat contractelor aflate in derulare in momentul intrarii legii in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data.  

Pe 11 decembrie, BNR a propus presedintelui Klaus Iohannis fie sa retrimita in Parlament legea privind darea in plata, fie sa verifice constitutionalitatea actului normativ, din cauza faptului ca, in forma actuala, nu raspunde caracterului social si poate genera risc sistemic.  

"BNR are trei tipuri de argumente pe baza carora propune presedintelui Romaniei o decizie de retrimitere a legii catre Parlament si/sau de verificare a constitutionalitatii acesteia. Sunt argumente de stabilitate financiara, juridice si de natura etica. (...) Suntem aici pentru ca vrem o lege mai buna pentru cei care chiar au nevoie sa fie ajutati. Este un efort comun in care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, as spune, optimist. Avem acelasi scop, ramane sa trasam drumul, pentru a fi siguri ca nu punem sacii in caruta care este deja plina. BNR este implicata in aceasta dezbatere in baza mandatului sau institutional", a explicat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.  

Potrivit acestuia, in forma actuala, legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectand stabilitatea financiara si functionarea institutiilor de credit si putand conduce la costuri pentru contribuabil.  

Programul Prima Casa nu va mai exista in practica, daca Lege darii in plata apare in forma actuala, avand in vedere ca, potrivit Legii, garantia statului, odata cu celelalte garantii, este stinsa de drept, iar banca nu mai poate recupera pierderea de la stat, sustine Banca Nationala a Romaniei.

Potrivit unui comunicat al BNR, transmis joi, in ceea ce priveste programul Prima Casa, acesta instituie statului roman o dubla calitate: de "garant personal" si de "garant financiar" din perspectiva diferentierii clare a notiunii de "riscuri" si a celei de "pierderi".

"In acest context si fundamentat pe temeiuri de drept, daca institutia de credit nu poate acoperi pierderea ca urmare a darii in plata aceasta se poate indrepta impotriva Statului (drept de regres), solicitand acoperirea diferentei. Conform legii darii in plata in forma actuala, garantia statului, odata cu celelalte garantii, este stinsa de drept. In consecinta, banca nu mai poate recupera pierderea de la stat si, in aceste conditii, nu va mai acorda credite de acest tip, pentru ca riscurile nu mai sunt acoperite. Din acest motiv, afirmam ca programul Prima Casa nu va mai exista in practica. Subliniem ca scopul Programului Prima Casa nu este, asa cum afirma initiatorii, ca statul sa nu plateasca nimic, ci sa creeze premise pentru ca tinerii sa isi poata cumpara o locuinta", arata BNR.  

In situatia creditelor "externalizate", banca centrala subliniaza ca procedura este legala si normala.

"Normalitatea miscarilor libere de capital inspre si in afara Romaniei contrazice speculatia potrivit careia in cazul acestor credite "ies bani din tara". Banca ce transfera creditele primeste in schimb contravaloarea in bani a acestora, bani pe care ii utilizeaza pentru rambursarea depozitelor sau pentru acordarea de noi credite", se mentioneaza in comunicat.  

Cu privire la numarul creditelor "externalizate", cifrele prezentate de BNR in evaluarile asupra stabilitatii financiare sunt rezultatul agregarii informatiilor raportate de catre institutiile de credit, asa cum rezulta din datele de bilant si potrivit metodologiilor utilizate la nivel european si mondial, mentioneaza banca centrala.

BNR sustine ca in spatiul public se face confuzie intre creditele externalizate si portofoliile vandute.  

"Referitor la persoanele fizice co-debitori ai creditelor angajate de persoane juridice care ar beneficia de legea in forma actuala, este eronata invocarea Ordonantei emise de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cauza C-74/15. Acest document vizeaza explicit ipoteza existentei unor clauze abuzive si se aplica in interpretarea clauzelor abuzive. Or, legea darii in plata vizeaza relatiile creditor-debitor in care nu sunt incidente clauze abuzive. In caz contrar s-ar aplica Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori si nu ar mai fi necesara darea in plata, ceea ce ar fi in beneficiul debitorului intrucat nu ar mai pierde locuinta", potrivit BNR.  

Mai mult, BNR subliniaza faptul ca Ordonanta CJUE arata explicit ca actionarii si administratorii nu se pot prevala de protectia oferita persoanelor fizice nici macar in cazul clauzelor abuzive. Cu atat mai mult, acestia nu se pot bucura de protectie in situatia in care relatia banca-debitor este una ce nu include clauze contractuale abuzive.  

In problematica dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice, BNR remarca persistenta confuziei intre persoane fizice si persoane fizice autorizate/profesionisti. Legea darii in plata se aplica tuturor persoanelor fizice, fara a face distinctie intre persoanele fizice si profesionistii persoane fizice.