La conferinta de presa, sustinuta la finalul misiunii de evaluare a acordului stand-by, participa seful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely si Catalin Pauna, senior economist la Banca Mondiala.

LIVE TEXT

Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania spune ca, la finele lunii martie, Comitetul director al Fondului va discuta despre cea de-a saptea evaluare a acordului stand-by, precum si termenii viitorului acord de tip preventiv cu Romania.

Istvan Szekely, reprezentantul Comisiei Europene

Misiunea a fost una de succes.

Romania a avut "multe impliniri", a iesit din criza, prin finantarea deficitului public. Acum este in curs de reducere, pana la sub 3% in 2012. Avem o reforma a salariilor, avem legea pensiilor.

Cele 1,4 miliarde de euro, partea de asistenta din parte UE, daca vor fi aprobate, atunci programul de asistenta va incepe la 1 mai.

Progamul de reforma a autoritatilor din urmatorii doi ani va viza imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, vom viza liberalizarea pretului gazelor, pentru clientii non-retail. In sectorul de transporturi, tinta este reformarea cailor ferate, a sectorului cargo si cel de persoane.

In sectorul fondurilor europene, Romania risca sa piarda o parte din bani daca nu luam masuri atente. Implementarea proiectelor trebuie sa fie facuta in functie de standardele europene, avem in vedere o evaluare a sectorului pana la finele acestui an.

Catalin Pauna, economist Banca Mondiala

Banca Mondiala va contribui cu 400 de milioane de euro ca parte a programului viitor de finantare a Romania. Vom finanta sistemul de asistenta sociala, sistemul de sanatate.

Jeffrey Franks, reprezentantul misiunii FMI in Romania

Vedem semne ca economia isi revine, ar trebui sa ajunga la 1,5% in 2011, sustinuta de exporturi puternice continue
.
In 2012, cresterea va atinge 4-4,5%.

Cresterea pretului alimentelor si combustibililor a dus inflatia la un nivel ridicat, speram sa revina in intervalul tintit de BNR pana la mijlocul anului.

Am inregistrat progrese in privinta arieratelor. Insa numai arieratele companiilor de stat totalizeaza 5% din PIB. Este o problema majora pentru ca firmele cu datorii nu au bani de investitii.

Valoarea noului acord va fi de 3,6 miliarde de euro.

Programul va contine un plan privind arieratele companiilor de stat. Vom lucra impreuna cu Guvernul.

Vom majora cheltuielile cu investitiile publice, in limitele anvelopei bugetare. Trebuie sa stimulam absorbtia fondurilor europene. Sunt 19 miliarde de euro care pot fi folositi de Romania. Utilizarea a  4-5 miliarde de euro ar duce la o dezvoltarea a infrastructurii care ar asigura crestere economica multi ani de acum inainte.

Programul va include si masuri de simplificare a birocratiei si de inlesnire intre companiile existente si Guvern. Reformele pietii muncii vor ajuta angajatii romani sa fie mai competitivi.

Trebuie sa implementam reforme profunde ale companiilor de stat, mai ales in sectorul energetic si al transporturilor.

In absenta unor investitii in sectorul energetic, Romania nu va inregistra crestere, companiile ineficiente vor trebuie restructurate.

Sectorul transporturi este un alt domeniu esential pentru crestere. Toate segmentele trebuie imbunatatite. Firmele subcapitilizate trebuie restructurate si atras capital privat.

Sistemul bancar a facut fata cu bine crizei financiare. Totusi, pierderile aferente creditelor neperformante cauzeaza probleme. Bancile trebuie sa-si mentina capitalurile in Romania.

In privinta arieratelor, acum cateva luni avem o datorie de 3%, insa analizazem doar cateva companii. Acum am ajuns la 5% din PIB pentru ca am inclus alte companii, insa nu avem date complete. Trebuie sa lucram cu statul ca sa vedem cat de mare sunt datoriile de fapt. Sunt suficient de mari pentru a fi catalogate ca probleme macroeconomice pentru a frana cresterea economica.

Este alegerea statului sa atraga bani, iar decizia de a nu lua bani este un semn pozitiv, pietele au incredere in Romania, iar banca centrala nu mai are nevoie de acesti bani.

Avem in vedere trei pasi pentru ajustarea preturilor din sectorul energetic:

-consumul non-retail: procesul va incepe din 2011, 2012 si va dura pana in  2013

-consumatorii retail: procesul va dura pana in 2015, insa nu am decis cand va incepe aceasta faza

-definirea consumatorilor vulnerabili. Tot consumatorii se vor adapta mai lent, insa trebuie sa ii protejam pe cei saraci. Ministerul Muncii si cel de Finante vor stabili cine sunt acesti consumatori si cum vor fi protejati.

Istvan Szekely

Legislatia europeana defineste un numar de clienti care trebuie tratati altfel: spitalele de exemplu. Nu inseamna doar reducerea pretului, ci tine si de distributia energiei. Insa statul trebuie sa defineasca notiunea de consumator vulnerabil.

Jeffrey Franks

O parte din procesul de a deveni mai eficient va fi reducerea deficitului dintre venituri si cheltuieli in sectorul transporturilor, trebuie facute progrese in ceea ce priveste taxarea din acest segment.

Ne uitam la o implementare mai buna a sistemului de drumuri de acum. Nu Fondul, UE sau BM vor avea grija de companiile de stat, vor da niste principii generale, ele trebuie sa se organizeze.

Catalin Pauna

400 de milioane de euro vor fi alocati sanatatii. Categoriile de persoane care au nevoie de servicii medicale vor fi protejate.

Jeffrey Franks

Procentele de modificare ale pretului gazelor si la electricitate vor depinde de cat de subventionate sunt acum.

Nu vor fi cresteri imediate, ci pe o perioada mai indelungata, procesul se va incheia in 2015. Trebuie sa definim clasa de consumatori vulnerabili.

Vom lasa managementul companiilor din sectorul transporturilor sa decida eventuale disponilizari, au fost mai fost concedieri si pana acum. Am facut o parte consistenta a transportului care a trecut de la calea ferata la transportul rutier. Este mai economic cel pe calea ferata.

Vrem sa ne asiguram ca minele care sunt viabile vor fi separate de cele care trebuie inchise. Vrem ca aceste mine sa nu aiba pierderi pe termen scurt si mediu.

Istvan Szekely

Cei care isi vor pierde locul de munca din mine vor fi ajutati si reintegrati in economie. Incurajam guvernul sa profite de facilitati pentru a-i recalifica pe cei care raman fara slujba.

Jeffrey Franks

Nu este anormal ca un stat ca este intr-o perioada electorala sa aiba un program de sustinere financiara. Este o decizie buna, indiferent de cine urmeaza, este un semnal de incredere pentru investitori.

Nu am discutat posibilitatea revenirii la TVA de 19%.

Capacitatea Romaniei de a reducerii taxelor va tine de atingerea tintei de deficit bugetar. Iar atunci cand colectarea sistemelor va fi buna, cand deficitul va scadea, atunci am putea sa ne uitam la o reducere de taxe.

Ne intalnim cu companii, sindicate, am avut mai multe intalniri pentru ca noul acord va viza anumite investitii fata de cel de acum care a fost de stabilitatea macroeconomica.

In Romania, atunci cand am negociat prezentul program, in 2009, prima de risca era foarte ridicata, acum ea a scazut.

Masurile, care au afectat si mediul economic, au fost luate pentru ca era criza. Este preferata stabilizarea sistemului, avem nevoie de un plan pe termen mediu.

Nu ia nimeni in calcul falimentelor cailor ferate, in fiecare tara exista subventii pentru acest segment. Noi trebuie sa ne asiguram ca este subventii inseamna ca si servicii in plus pentru clienti. Exista si state care sunt profitabile si nu au nevoie de subventii.

Istvan Szekely

Exista o legislatie europeana care prevede o piata libera a pretului la energie.

Nu cere Comisia Europeana o crestere a pretului la gaze, dar cerem aplicarea legislatiei europene pe piata romaneasca.

Jeffrey Franks

Nu vrem o crestere a preturilor la gaze, insa pe anumite piete o nereglementare a pretului la gaze duce la o scadere.

Exista anumite companii de stat care pot fi privatizate, inchise sau restructurate. Sunt insa unele strategice pe care statul poate decide sa le pastreze. Statul roman are la dispozitie 6 luni sa decide ce face cu aceste companii.

Pe parcursul anului vom vedea cum evolueaza colectarea de taxe, situatia din ultimele luni ne arata ca a crescut acest nivel. La jumatatea anului autoritatile vor putea decide daca pot folosi acesti bani pentru absorbtie sau pentru ajustarea unor contributii sociale. Este in totalitatea alegerea guvernului.

De exemplu, CFR Calatori sau CFR Marfa aici sunt problema. Insa sunt peste 150 de companii de stat, nu le putem evalua pe toate. Noi cerem autoritatilor sa le evalueze.

In noul acord vor fi facute referiri la anumite companii. Statul are la dispozitie 6 luni sa decide ce face cu acestea. Noi vrem planuri strategice pentru fiecare dintre cele 150 de companii.