La sfarsitul anului trecut, rezervele valutare ale Chinei se situau la 3.300 miliarde de dolari. Fondurile in moneda straina ale guvernului de la Beijing au depasit prima data in 2004 valoarea aurului detinut de bancile centrale.

Raportat la 2004, pretul aurului a urcat pe piata internationala de 2,6 ori pana la sfarsitul lunii februarie, in timp ce detinerile inregistrate s-au modificat doar usor, potrivit datelor FMI si Consiliului Mondial al Aurului. In perioada 2004-2012, rezervele valutare ale Chinei au crescut de 7,2 ori, noteaza Bloomberg.

Celelalte trei mari economii emergente la nivel global, Brazilia, Rusia si India, au consemnat insumat un avans de aproape 4 ori in acest interval, la 1.100 miliarde de dolari.

Dolarii ajunsi in China in urma schimburilor comerciale sunt vanduti bancilor, care ii vand mai departe bancii centrale,
sporind astfel rezervele. Procesul a fost alimentat de exporturi, China depasind in 2009 Germania pentru a deveni cel mai mare exportator din lume.

Aproximativ doua treimi din rezervele Chinei sunt in dolari, iar un sfert in euro, afirma Yao Wei, economist din Hong Kong al grupului francez Societe Generale. China incurajeaza in prezent companiile si populatia sa pastreze sume mai mari in valuta, strategie cunoscuta ca "ascunderea valutei la populatie", astfel ca rezervele statului ar putea sa "scada gradual", a spus Yang.

Activele din rezervele Chinei reprezinta 30,2% din cele la nivel global, fata de 14% in 2004, arata datele Bloomberg. Totalul Chinei este de trei ori mai mare fata de Japonia, situata pe locul doi in lume. In 2004, Japonia controla 24% din rezervele la nivel mondial.