"Discuţiile sunt cu Comisia Europeană.(...) Şi, da, România va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în acelaşi timp nu vrem să influenţăm negativ economia", a spus Cîţu la Realitatea Plus, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat că există o comunicare permanentă cu Comisia Europeană pe acest subiect, iar decizia când va fi demarată depinde de CE.

"În ceea ce priveşte comunicarea cu Comisia Europeană, suntem în permanentă comunicare cu Comisia Europeană pe acest subiect. Decizia de a porni procedura de deficit excesiv pentru România este la Comisia Europeană. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informaţii în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer. Am avut comunicări pe această temă, decizia vom vedea când va dori Comisia să o ia. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisia Europeană", a explicat ministrul.

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB), conform datelor MFP. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale in PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Strategia fiscal bugetară, publicată la mijlocul lunii decembrie 2019, menţionează că planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.

Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii: deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB) și datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB.

România a mai fost în procedură de deficit excesiv între anii 2009 și 2013, alături de alte 20 de state europene, din cauza crizei economice mondiale. În 2008, România a avut un deficit de 5,4% din PIB, iar în luna martie 2009 a încheiat un acord de finanțare externă de 20 miliarde euro cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și alte instituții financiare internaționale.

În pofida măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, deficitul a urcat în 2009 la 9% din PIB, din cauza unei contracții economice mai dure față de așteptările oficialilor.

Consiliul European a cerut inițial României să reducă deficitul bugetar până sub pragul de 3% din PIB la finele anului 2011. În luna februarie a anului 2010, termenul a fost prelungit până la sfârșitul anului 2012, având în vedere contracția economică peste estimări înregistrată în 2009. Abia în 2012, deficitul bugetar al României coborât la 2,9% din PIB, urmat de 2,6% din PIB, în 2013.

În cadrul pocedurii de deficit excesiv, un stat UE trebuie să reducă cheltuielile publice și să vină cu reforme fiscale, astfel încât deficitul bugetar să se încadreze sub 3% din PIB.