"Aşa cum arată azi sistemul nostru de pensii, având în vedere ce se va întâmpla cu cei ca mine, care vom ieşi la pensie peste 20 de ani, perioada ‘decreţeilor’, sistemul de azi de pensii este falimentar. Nu vom avem pensii să plătim pentru ei în 20-30 de ani. Dacă ne bazăm pe ce este azi, cum se face acest sistem azi de alimentare din contribuţii şi apoi Pilon II, nu avem pensii. De aceea este nevoie urgentă de reforma întregului sistem de pensii", a explicat Cîţu, potrivit Agerpres.

El a precizat că sistemul ar trebui reaşezat, iar componenta privată să fie mult mai importantă, deoarece, dată fiind problema demografică şi plecarea din ţară a multora, nu va mai avea cine să plătească pensiile.

"Reaşezat. Aşa cum văd eu, ar fi componenta asta privată să fie mult mai importantă, pentru că acolo ai randamente, acolo îţi creşti de fapt pensia, în partea cealaltă nu. Acolo ai deficit. Dar asta trebuie făcută urgent, pentru că au făcut şi ţările dezvoltate care au această problema demografică. Au început să o facă şi britanicii, şi Noua Zeelandă, şi Australia. Şi-au dat seama că nu mai pot să susţină acest sistem şi au făcut reforma. Pentru noi este vital să o facem azi, pentru că, vă spun, aşa cum arată, este falimentar. Şi nu vă spun numai eu. Uitaţi-vă la toate analizele făcute de administratorii privaţi de pensii şi Comisia Europeană. Cum arată demografia, pentru că la noi în fiecare an pleacă oameni din România şi noi rămânem aici. Noi am contribuit şi nu mai are cine să ne plătească pensia în 20 de ani. Şi atunci trebuie o reformă urgentă a sistemului, nu legea, sistemul de pensii", a mai spus ministrul Finanţelor.

Pe de altă parte, acesta a subliniat că economia obţinută prin eliminarea unor pensii speciale va fi de "un miliard şi ceva de lei".

Fondurile private de pensii gestionează active de aproape 13 mld. euro

Într-un interviu acordat, marţi, agentiei Reuters, Cîțu a declarat că sistemul de pensii din România are nevoie de o revizuire completă, care să se concentreze asupra contribuţiilor şi fondurilor private pentru a deveni sustenabil.

În 2008, sistemul de pensii din România a fost revizuit, devenind obligatoriu ca toţi românii angajaţi, care aveau mai puţin de 35 de ani, să contribuie la schemele de pensii private (sau Pilonul II) şi la fondul de pensii de stat (Pilonul I).

Guvernul liberal se confruntă cu o creştere masivă, de 40%, a pensiilor de stat din septembrie 2020, introdusă de precedentul Executiv de centru-stânga, măsură care va arunca în aer plafonul de deficit bugetar stabilit de UE şi ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al României de către agenţiile de evaluare financiară, comentează Reuters.

Majorarea pensiilor va lăsa probabil ţara vulnerabilă în următorii ani, deoarece numărul pensionarilor ar urma să crească semnificativ după 2030, când va ieşi la pensie generaţia celor născuţi după 1966, când a crescut rata natalităţii după ce a fost interzisă întreruperea de sarcină.

"Viziunea noastră este pentru un întreg sistem nou de pensii, nu doar pentru o nouă lege. Sper că nu va fi prea târziu deoarece orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a avea efect, iar anul 2030 se apropie", a declarat Cîţu, potrivit Agerpres.

Cele şapte fonduri private de pensii din România gestionează acum active de aproape 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali la bursă.

Precedentul Guvern, demis prin moţiune de cenzură în octombrie, s-a concentrat pe majorarea pensiilor de stat.

La începutul acestui an, Executivul a plafonat la 3,75% contribuţiile către fondurile private de pensii, reducând comisioanele plătite administratorilor fondurilor private de pensii şi sporind cerinţele privind capitalul social la un nivel prohibitiv.

Contribuții mai mari la Pilonul II de pensii

Noul Guvern, care a venit la putere în noiembrie, va anula săptămâna aceasta aceste cerinţe printr-o ordonanţă de urgenţă, iar ministrul Finanţelor Publice a declarat că va propune majorarea contribuţiilor către fondurile private de pensii la 5% în 2021 şi la 6% în 2022.

"Contribuţiile vor rămâne doar anul viitor neschimbate, ţinând cont de actuala situaţie financiară. Vrem un sistem bazat pe contribuţii, unul care să ofere un rol mai important părţii administrate privat, care furnizează randamente", a explicat Cîţu.

Majorarea pensiilor cu 40% în 2020 a determinat agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's să înrăutăţească perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă.

Confruntându-se cu alegeri anul viitor, Guvernul a anunţat că va aplica actuala actuala legislaţie, va reduce cheltuielile statului şi va majora colectarea taxelor, pentru a stopa adâncirea deficitelor.

Guvernul României se aşteaptă ca deficitul să scadă la 3,6% din PIB în 2020 şi la 3,3% din PIB în 2021, de la un nivel estimat de 4,4% din PIB anul acesta, dar până în 2022 va rămâne peste plafonul stabilit de UE, de 3% din PIB.