În 31 decembrie 2018, datoria externă totală era de 99,417 miliarde euro, potrivit datelor BNR. Astfel, în perioada ianuarie - martie 2019, datoria externă totală a crescut cu 397 milioane euro.

Din total, datoria externă pe termen lung a însumat 67,427 miliarde euro la 31 martie 2019 (67,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,8% faţă de 31 decembrie 2018.

Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2019 nivelul de 32,387 miliarde euro (32,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3% faţă de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,6% în perioada ianuarie - martie 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2019 a fost de 70%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a explicat, marţi, că strategia de administrare a datoriei publice a fost prezentată încă de la începutul acestui an, iar până acum MFP nu a ieşit cu nimic în afara acestui document.

"Această strategie a datoriei publice în România a fost prezentată public încă de la începutul acestui an. Nu este absolut nimic în afara acestui document, a acestei strategii pe care întreaga piaţă o cunoaşte şi acesta este un lucru firesc la nivelul întregii Europe. Pentru ce ne împrumutăm atunci când ne împrumutăm? Nu ştiu, dar trebuie să ştiţi că nu o să fie nici pensii, nici salarii, nici investiţii. Este nevoie de finanţare zilnică pe care Ministerul de Finanţe o are ca orice minister de Finanţe din orice alt stat din lume, nu am depăşit, suntem exact pe ceea ce am acceptat de la început de an", a spus Teodorovici, la Palatul Victoria, întrebat la ce sunt folosiţi banii care vin din împrumuturile de pe pieţele externe pe care le-a luat Ministerul Finanţelor de la începutul anului.

El a adăugat că acel împrumut de trei miliarde de euro "despre care s-a tot discutat" a fost o premieră pentru România şi este o acţiune de succes pe care guvernatorul BNR a apreciat-o.

"Este pe o perioadă de timp foarte mare, este prima dată când România împrumută pe o astfel de perioadă şi asta arată de fapt încrederea pieţei în statul român. Cine să te împrumute, dacă nu are încredere, pe un termen foarte lung?", a mai spus Teodorovic, citat de Agerpres.

Cel mai mare împrumut din istorie, într-o singură zi

În luna martie, România a făcut un împrumut record, pe care îl vor plăti și generațiile viitoare. Într-o singură zi, Guvernul a luat 3 miliarde de euro de la băncile străine, care trebuie rambursați până în anul 2049.

„România a cheltuit în primele trei luni cu 3 miliarde de euro mai mulți bani pentru ajutoare sociale, salarii, bunuri și servicii decât în aceeași perioadă din 2018, de unde și nevoia pentru acest împrumut contractat în euro”, spune Iancu Guda, președintele Asociația Analiștilor Financiar-Bancari.

Banii luați din străinătate acoperă doar parțial golul bugetar, după ce Guvernul a crescut salariile, pensiile și ajutoarele.

Împrumutul a fost luat la o dobândă care e mai mare decât cea la care se îndatorează Grecia și cu mult peste media europeană, spun economiștii. Spre deosebire de alte țări care se împrumută pentru investițîi, la noi banii se vor duce în consum, spun ei.

„România se împrumută la un cost triplu pentru că banii se duc pe salarii, pensii, ajutoare sociale, bunuri și servicii, cheltuite fără transparență și mai departe acești bani se duc nu în economia locală, se duc în importuri”, mai spune Iancu Guda.

Ministrul Finanțelor anunța însă, la acea dată, că împrumutul e o reușită. „Este un succes pe care România îl are înregistrat pe piețele internaționale, o să vedeți că diferența de cost este în favoarea României, adică este mai mică decât s-a împrumutat Grecia. Asta înseamnă că e o încredere foarte mare în acest Guvern”, a spus ministrul Finanțelor.

Nu toți împărtășesc opiniile ministrului. „Lumea bancară internațională nu are mare încredere în România, când nu ai încredere în cineva îi ridici mai sus banii”, spune Liviu Rogojinaru, vicepresedinte CES.

Potrivit Finanțelor, suma va consolida rezerva existentă în Trezoreria Statului la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanţare al anului 2019.

"Fondurile aferente emisiunii de euroobligaţiuni în valoare de 3 miliarde euro, lansată în data de 27 martie 2019 pe pieţele financiare internaţionale, au fost încasate cu succes, astăzi, de către Ministerul Finanţelor Publice. Suma atrasă prin această emisiune va consolida rezerva în lei şi în valută existentă în prezent în Trezoreria Statului, la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanţare al anului 2019", precizează MFP.

Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2019, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe este estimată la un nivel de circa 4,25 miliarde de euro.

Anul trecut, România a "ieşit" pe piaţa internaţională de capital de trei ori, reuşind să atragă împrumuturi de 3,75 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari.