Alte măsuri vizează menţinerea valorii indemnizaţiei de hrană la nivelul din 2019, a nivelului actual al indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora şi cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit.

Astfel, conform Expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat marţi seara de MFP, se are în vedere actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete, respectiv creşterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete, având în vedere că, potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale.

De asemenea, nivelul accizei totale pentru ţigarete se va majora de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

Totodată, va fi eliminat mecanismul plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu, iar executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi.

Documentul mai menţionează că, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019, iar cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei.

Cumulul pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice, va fi interzis.

Proiectul de lege prevede pentru 2020 cheltuieli totale ale bugetului general consolidat de 371,586 miliarde lei, din care 109,754 miliarde lei cheltuieli de personal, iar ale bugetului de stat de 193,839 miliarde lei, din care 56,906 miliarde lei cheltuieli de personal.

Bugetul asigurărilor sociale de stat are prevăzute cheltuieli de 87,465 miliarde lei, cel al asigurărilor pentru şomaj de 1,037 miliarde lei. Cheltuielile Bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt preconizate la 41,041 miliarde lei.

Deficit bugetar de 3,6%, în 2020, datoria publică ajunge la 45% din PIB

Potrivit documentului publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor Publice, deficitul bugetului general consolidat pentru anul viitor este estimat la 3,6% din PIB, iar în 2021 soldul negativ urmează să se reducă la 3,34%, în timp ce plafonul pentru datoria publică este stabilit la 45% din PIB.

"Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2020 de -3,60%, iar în anul 2021 de -3,34%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 9,7% în anul 2020 şi de 9,4% în anul 2021. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 45% din produsul intern brut(...) În anul 2020, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 26.683,3 milioane lei", se precizează în proiect.

Totodată, anul viitor, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,3 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Conform expunerii de motive care însoţeşte proiectul, bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60% din PIB şi un deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.

"Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor financiare interne şi externe anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Evoluţia nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanţurile europene de producţie şi se înregistrează nu doar o scădere a producţiei, cât şi a numărului de angajaţi în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluţie a fost mai mult decât compensată de creşterile din servicii şi construcţii. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menţinerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar şi a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate", se arată în expunerea de motive.

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.