Cel mai mult s-au mărit cheltuielile cu salariile, pensiile și întreținerea administrației, în timp ce colectarea veniturilor nu a reușit nici măcar să țină pasul cu creșterea consumului, potrivit consultanților fiscali.

Exact ca o familie, statul cheltuieşte şi el lună de lună o anumită sumă de bani. Problema este că nu este în stare să aibă şi venituri suficient de mari ca să acopere banii daţi în stânga şi în dreapta. Adică este mereu în deficit. Iar anul acesta deficitul a ajuns în iulie la 1,76% din PIB.

În bani, asta înseamnă 18,1 miliarde de lei. Din 2011 încoace nu am mai avut un deficit atât de mare, arata datele ministerului de Finanţe, adică din perioada în care aveam o criză economică în desfăşurare.

Cele mai mari creşteri de cheltuieli ale statului în primele 7 luni din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut au fost pentru: salarii - creştere de 21,5%, întreţinerea aparatului de stat prin bunuri şi servicii 14% şi pensii şi cheltuieli sociale, unde avem o creştere de 11 procente.

Daniel Anghel, consultant PwC România: “Cheltuielile pe zona de asistenţă socială, salarii, pensii şi aşa mai departe sunt foarte mari. Un procent de 26,3% venituri fiscale colectate la bugetul statului nu-i ajuta foarte mult. În sensul că Bulgaria are mai mult ca noi, noi suntem penultimul stat membru în zona de venituri fiscale colectate în PIB, după Irlanda, dar irlanda are o situaţie specială”.

Un exemplu de colectare slabă este cel al TVA. Taxa pe valoare adăugată e plătită de orice om atunci când cumpără un produs sau un serviciu, şi ar trebui să crească veniturile bugetare în acelaşi ritm cu creşterea consumului.

Daniel Anghel, consultant PwC România: “Creşterea încasărilor la TVA nu a fost la fel de rapidă sau de bună precum a crescut consumul. N-am reuşit să scoatem la suprafaţă evaziunea fiscală în aşa fel încât să colectăm sume semnificative din zona aceea, n-avem digitalizare în zona ANAF, ca să avem informaţia în timp real şi să vedem exact.. Scăderea conformării, deci sunt mai multe cauze.”

O creştere de venituri ar putea fi generată de stimularea investiţiilor. Din păcate, pe primele 7 luni, cheltuielile pentru investiţii au fost doar de 1% din PIB, în ton cu cele din anii trecuţi. Potrivit specialiştilor, consumul, principalul motor economic al României, a încetinit în ultimele două luni.