"Cred că ar trebui să facem o carte simplă, cu fotografii clare, frumoase, sau un film pe care să-l ducem la Viasat History. Este istoria totuşi a 92 de tone de aur în monedă. Până în Primul Război Mondial funcţiona etalonul aur, nu lingouri, monede şi rezervele de aur se ţineau în monede. Deci în afară de valoarea aurului de 3 miliarde de euro mai este şi un miliard în valoare numismatică", a declarat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Guvernatorul BNR a menţionat că " Dosarul Moscova II a fost făcut aici, la Banca Naţională. Nu avem absolut niciun dubiu", iar acesta nu aduce elemente noi, doar completează informaţiile din Dosarul Moscova I.

Mugur Isărescu a spus că cele două dosare ridică o serie de întrebări. Astfel, Moscova I ridică întrebarea cu privire la păstrarea lui în totalitate, cu documentele originale, în perioada de ocupaţie sovietică în condiţiile în care consilierii sovietici aveau acces liber în clădire în aceea perioadă. În ceea ce priveşte Dosarul Moscova II, Isărescu a afirmat că este posibil ca acesta să fi fost scos din Banca Naţională în încercarea de a fi salvat.

"Nu putem decât să presupunem cum a dispărut, probabil că a fost considerat că trebuie salvat sau că nu e bine să mai rămână la Banca Naţională, dar ştim aşa că în 1955, când a început reorganizarea fondului arhivistic al BNR sub formularea Arhivelor Statului, Dosarul Moscova II nu mai era în Bancă. Deci el a plecat de aici probabil pe la sfârşitul anilor 50 deoarece eticheta cu noul nume al instituţiei Banca RPR, Banca de Stat apare numai pe coperta Dosarului Moscova I", a spus Mugur Isărescu.

De asemenea, el a precizat că nu se ştie cum a ajuns Dosarul în scrin, dar se poate presupune că a fost creat la BNR în perioada 1933 - 1942. Isărescu i-a felicitat pe ofiţerii de la Brigada de Combaterea Criminalităţii Organizate Bucureşti care au ajutat la recuperarea Dosarului Moscova II.

Documente noi cu inventarul Tezaurului au ajuns la BNR

În martie, banca centrală anunța că a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar al Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917.

"Banca Naţională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 - cu sprijinul altor instituţii ale statului -, în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 - 1917 şi a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiştii BNR care încearcă să ateste provenienţa şi autenticitatea documentelor din arhiva BNR şi să coreleze informaţiile noi cu cele existente", preciza BNR la acea dată.

Potrivit presei centrale, un iranian stabilit în România şi un braşovean au găsit într-un dulap vechi 200 de pagini originale conţinând dosarul pe care mareşalul Ion Antonescu, fost prim-ministru al României, l-a trimis la Moscova ca să revendice tezaurul României. Cei doi ar fi depus documentele în copie la BNR.

Mugur Isarescu declara, în umă cu doi ani, ca documentele aflate in arhiva BNR arata ca in februarie 1916 au fost transferate la Moscova 1.738 de lazi cu monede si lingouri de aur, dar si casetele de bijuterii ale Reginei Maria, iar in iunie 1917, alte 188 de lazi.

Tezaurul BNR a fost trimis in perioada 1916-1917 in Imperiul Tarist, pe atunci aliat al Romaniei in razboiul impotriva Puterilor Centrale, pentru ca Romania era in pericol sa fie ocupata integral de catre trupele inamice. In urma infrangerilor suferite de armata romana pe front, Puterile Centrale - Germania, Austro-Ungaria si Bulgaria - au ocupat Dobrogea, Oltenia si Muntenia, inclusiv Bucurestiul, iar guvernul se mutase la Iasi si mai controla doar Moldova in 1917.

În martie 2016, Comisia mixta romano-rusa privind problema tezaurului Romaniei trimis la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial si-a reluat activitatea, dupa o pauza de zece ani.