"Eu recomand incheierea unui nou acord pentru ca s-a dovedit a fi benefic, chiar daca n-am tras niciun ban, pentru ca ne putem imprumuta ceva mai ieftin de pe piete. Sursa principala de finantare pe plan extern a deficitului bugetar raman pietele de capital", a declarat luni Mugur Isarescu, intr-un briefing de presa dupa sedinta Consiliului de Administratie a BNR pe probleme de politica monetara.

Guvernatorul BNR a afirmat ca un acord cu FMI ar asigura Romaniei, totodata, o "ancora" si credibilitate.

"Nu cred ca Romania a reusit sa isi consolideze credibilitatea stand doar pe picioarele ei. Cred ca este bine pentru a asigura finantarea unui deficit bugetar mult mai mic, care inseamna accesul pe pietele de capital, pentru a asigura aceasta finantare la costuri relativ reduse sa avem in continuare un acord cu Fondul si/sau cu UE", a adaugat Isarescu.

Guvernatorul a mentionat ca mai este nevoie de cativa ani de reforme in Romania, iar in acest sens considera ca este necesara "o umbrela protectoare". "In plus, reformele structurale s-a dovedit ca sunt mai greu de facut cand ai aceste poticniri. O asemenea poticnire poate sa duca la amanarea reformei sau sa fie un motiv de reintoarcere. Continuarea reformelor strucurale intr-un mediu international, aceasta continuare in cazul Romaniei are nevoie de protectia unor acorduri internationale, nu faptul ca adoptam programe impuse din afara, de fiecare data partea romana, Guvernul, Banca Nationala a negociat", a precizat Isarescu.

Referindu-se la activele externe nete, tinta din acordul cu FMI pentru care a fost primita o derogare, Isarescu a explicat ca aceste criterii nu au fost indeplinite la sfasitul lunii decembrie a anului trecut, insa tinta a fost atinsa "cu o marja confortabila" la sfarsitul lunii ianuarie sau martie.

"De ce nu le-am atins in decembrie? Pentru ca anul trecut tensiunile politice, alegerile, apetitul scazut fata de risc al investitorilor straini si in primavara (anul acesta - n.r.), criza din Grecia au determinat iesiri masive de capitaluri. Cineva ma intreba in vara anului trecut cam la cat se ridica iesirile de capitaluri sau iesirile de bani din titlurile romanesti. Acestea erau de cateva miliarde de euro. Ele au trebuit sa fie compensate cu ceva. Le-am compensat prin vanzari de valuta de la Banca Nationala, prin interventii ale Bancii Nationale si, daca la ele adaugam plata ratelor scadente, indicatorul nu a fost indeplinit temporar. Nu au facut nici dansii (FMI - n.r.) caz, ca daca era o problema serioasa, va asigur ca nu trecea de board-ul Fondului, n-am facut nici noi", a conchis seful bancii centrale.

Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele doua evaluari ale acordului cu Romania si a aprobat scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile de la Bucuresti, astfel ca acordul inceput in 2011 a fost finalizat cu succes. Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri.

"Volatilitatea de 5% a leului ar fi putut sa existe si daca economia era extrem de competitiva"

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat luni ca volatilitatea de 5% a leului in raport cu euro a fost "o plimbare normala" si aceasta ar fi putut sa existe si daca economia romaneasca era extrem de competitiva.

"Cand o moneda revine, sa zicem, dupa o apreciere la un nivel mai mult sau mai putin normal, cred ca ar trebui sa ne ferim si a folosi cuvantul depreciere. Eu cred ca leul s-a plimbat intr-o marja pe undeva de 5% si a fost o plimbare normala. In ceea ce priveste adoptarea euro, eu cred ca legatura fundamentala este de ceea ce noi numim competitivitatea economiei romanesti, pregatirea ei pentru adoptarea monedei unice. Volatilitatea de 5% a leului poate sa existe sau ar fi putut sa existe si daca Romania era o economie extrem de competitiva", a declarat Isarescu la un briefing de presa.

El a raspuns astfel la intrebarea daca recomanda o adoptare cat mai rapida a monedei unice europene, in conditiile in care deprecierea leului din ultima perioada afecteaza inclusiv inflatia.

Isarescu a adaugat ca aceste aspecte nu sunt legate atat de "conditional" si ca nu vede un impact "extraordinar" al volatilitatii cursului asupra inflatiei.

Dupa ce la inceputul lunii mai cursul de schimb a coborat pana aproape de 4,3 lei/euro si a atins cel mai redus nivel de la finele anului 2011, cotatiile au inceput sa urce treptat si sa depaseasca 4,5 lei/euro. Astfel, in decurs de aproape doua luni, cursul de schimb a urcat cu peste 5%, de la 4,3072 lei/euro (in data de 3 mai) la 4,5340 lei/euro (in 20 iunie).

Scaderea leuului in raport cu euro a fost determinata de retragerea investitorilor straini de pe pietele emergente, in contextul intentiei bancii centrale a SUA de a incheia gradual programului de achizitie de obligatiuni.

In ultimele sedinte din luna iunie cursul leu/euro a coborat cu aproape 3% si a testat nivelul de 4,41 lei/euro, dupa ce operatorii telecom au cumparat lei si au vandut euro pentru plata unor licente telecom adjudecate in toamna anului trecut. Companiile Cosmote, Orange, RCS&RDS, Vodafone si 2K Telecom au avut ca termen limita ziua de vineri pentru a plati aproape 500 milioane euro pentru licentele respective.

Incepand de joi piata s-a linistit, iar cotatiile s-au intors aproape de 4,45 lei/euro. Totusi, comparativ cu nivelul de la finele anului trecut, leul este in scadere cu numai 0,5% in raport cu euro. La finele anului trecut, cursul de referinta a fost de 4,4287 lei/euro, iar luni de 4,4501 lei/euro.