Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la şedinţa care va avea loc la ora 13,00 vor participa prim-ministrul Ludovic Orban și  ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

La întâlnire vor mai participa, totodată, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, şi şeful cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

BNR anticipează o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, ca urmare a opririi pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice, precum şi din cauza comprimării accentuată a consumului.

"Oprirea pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziţiei ei ciclice, care, de la o valoare substanţial pozitivă este aşteptată să cadă consistent în teritoriul negativ", potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR.

Într-un scenariu de mijloc, Consiliul Fiscal estimează o cădere economică de 4-6% în acest an şi un deficit bugetar de 8-9%, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"La Consiliul Fiscal am avut rezerve faţă de 1,9% (estimarea oficială de cădere economică - n. r.). Preferăm un scenariu mijlociu, cu o cădere între 4% şi 6%; există şi unul mai sever. De ce 1,9% declin nu este plauzibil? Fiindcă avem o cădere mare a producţiei. Avem şi o cădere mare a exporturilor. Depindem mult de lanţurile de producţie europene. Am pornit şi cu un handicap mare... Deficit structural al bugetului public foarte mare. Deci, înainte de pandemie. Deficit primar (înainte de serviciul datoriei - n. r.) care este cel mai mare în Uniunea Europeană. Şi de aici mari dificultăţi în a finanţa economia...necesarul de finanţare este foarte mare. Avem un spaţiu de manevră foarte limitat pentru a atenua efectele crizei. Şi de aici întrebări legate de care vor fi deficitele în acest an şi respectiv în 2021. La Consiliul Fiscal lucrăm cu o plajă de 8-9% deficit bugetar pentru plaja de cădere economică între 4 şi 6% şi respectiv deficit 9-10,4% pentru o cădere economică de 8 şi 9%, unde este inclusă creşterea punctului de pensie cu 40%", a spus Dăianu, potrivit Agerpres.

Preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că, în cazul în care creşterea punctului de pensie va fi mai mică, de 10% de exemplu, ar avea loc o reducere nu "nesemnificativă" a deficitului bugetar în acest an, la 7,3 - 8,2%.

În opinia lui Daniel Dăianu, finanţarea este o problemă subestimată de mulţi în dezbaterea publică din România, inclusiv de unii economişti.