"Obiectivul nostru este revenirea economică şi creşterea economică, reluarea unei creşteri economice sănătoase bazate pe ceea ce facem - pe investiţii, pe programe de susţinere a mediului de afaceri, pe încurajarea noilor investiţii private în economie - motoarele de creştere economică normală. Sistemul fiscal din România este competitiv, care permite existenţa unei atractivităţi pentru investiţii. Nu avem intenţia să modificăm acest sistem fiscal. Vrem să asigurăm creşterea economică, care duce automat la creşterea veniturilor. Sigur, trebuie să ţinem cheltuielile la un nivel acceptabil. De asemenea, ne pregătim să folosim fondurile europene pentru a putea veni în sprjinul susţinerii în special a acelor cheltuieli care pot fi finanţate din fonduri europene", a spus premierul, la finalul unei întâlniri cu echipa de campanie.

Potrivit premierului, ''săptămână de săptămână PSD inventează noi şi noi cheltuieli pentru care nu există resurse''.

"Anul trecut, în 2019, până am preluat noi guvernarea, Guvernul PSD a absorbit un miliard de euro. În aceeaşi perioadă de timp, Guvernul PNL a absorbit 2,36 de miliarde. Cred că este o mare diferenţă. PSD săptămână de săptămână inventează noi şi noi cheltuieli pentru care nu există resurse", a afirmat premierul, potrivit Agerpres.

Şeful Guvernului a amintit că în rectificările bugetare a ţinut cont de nevoile autorităţilor locale.

"Vom aloca resurse financiare în funcţie de situaţia în fiecare localitate. (...) Situaţia diferă de la localitate la localitate. La finalul anului trecut existau multe localităţi şi consilii judeţene care au avut excedent. (...) Din cauza faptului că este an electoral, unele localităţi au preferat să aloce bani nu după modelul obişnuit (...), ci în cheltuieli materiale, unele servicii sau nişte cheltuieli de investiţii pe care le-au pornit în cursul acestui an, ignorând riscul de diminuare a veniturilor. Noi am încercat în perioada asta, toate reglementările pe care le-am făcut au venit în sprijinul autorităţilor locale de a menţine nişte bugete echilibrate. (...) Majoritatea PSD a impus această lege care generează aceste costuri suplimentare", a explicat premierul.

Agenţia Fitch Ratings apreciază, pe de altă parte, că sistemul fiscal din România este printre cele mai slabe din UE, iar modul în care autorităţile răspund la deteriorarea fiscală va influenţa decizia privind ratingul. Potrivit sursei citate, atât majorarea pensiilor cât şi stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul de ţară al României.

Un element sensibil pentru rating ar fi o deteriorare semnificativă a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu, de exemplu de pe urma unui eşec în a compensa sau a amâna majorarea pensiilor în actualul context de cheltuieli şi/sau implementarea unei strategii credibile de consolidare pe termen mediu după şocul provocat de pandemie.

De asemenea, Fitch este de părere că flexibilitatea bugetară este limitată şi ar putea fi nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a atenua impactul crizei Covid-19, însă măsuri compensatorii, precum creşterea TVA, s-ar putea dovedi nepopulare şi riscă să afecteze revenirea economiei.

Pe de altă parte, Fitch consideră că fondurile disponibile României în cadrul programului UE de revenire este posibil să fie consistente şi ar trebui să ofere un sprijin pe termen mediu pentru finanţele publice.

"Modul în care autorităţile vor răspunde la deteriorarea fiscală va influenţa şi decizia Fitch în ceea ce priveşte perspectiva negativă asociată ratingului suveran "BBB minus" acordat României. Cadrul fiscal din România este printre cele mai slabe din UE, iar progresele în ancorarea ţintelor fiscale pe termen mediu au fost limitate. Există spaţiu pentru îmbunătăţire, în special având în vedere perspectivele unui sprijin substanţial din partea fondului UE, însă perspectivele politice incerte creează riscuri negative", susţine Fitch.