"Există două tipuri de acord cu FMI. E un acord cu FMI care este în limita unei sume de două miliarde, în care FMI-ul acordă credit pentru (...) finanţarea deficitului. Şi e tipul ăla de credit pe care îl ştie toată lumea, care presupune restructurare, care presupune o serie de reduceri de cheltuieli. Noi nu am avut în discuţie, până în momentul de faţă, posibilitatea de a realiza un acord cu FMI", a declarat Orban la Drobeta Turnu-Severin, răspunzând unei întrebări, potrivit Agerpres.

El a dat asigurări că va fi păstrat în continuare un echilibru între venituri şi cheltuieli, pentru a se evita orice derapaje.

"Noi am dus o politică extrem de raţională, extrem de prudentă, am fost într-o permanentă comunicare cu mediul financiar internaţional, cu agenţiile de rating, aţi văzut că România nu a fost retrogradată, deşi am avut deficit de 4,6 provocat de guvernările anterioare. În general a existat încredere în capacitatea noastră de a menţine echilibrele economice (...). În continuare, orice măsură va fi bine fundamentată, va trebui să fie în legătură directă cu realitatea economică, cu posibilităţile efective de a suporta orice fel de cheltuieli. Orice creştere ulterioară evident că trebuie să se bazeze pe o creştere economică, trebuie să se bazeze pe o dinamizare a economiei, trebuie să se bazeze pe creşterea veniturilor salariale, care sunt suport pentru pensii. (...) Sigur că cea mai bună dovadă este că, deşi am fost în criză, guvernul pe care îl conduc s-a împrumutat mai ieftin decât guvernele PSD; cu o singură excepţie, în luna februarie, pentru că în luna februarie PSD a depus moţiune de cenzură ca urmare a angajării răspunderii", a precizat prim-ministrul.

Împrumuturi, doar „fără condiţionalităţi”

În contextul nevoii de finanțare Guvernului, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, declara, în luna mai, că România nu va accesa niciun împrumut de la instituţii internaţionale, dacă acesta vine cu “condiţionalităţi”, ministrul menţionând că în prezent ţara noastră se finanţează de pe pieţele locale şi cele internaţionale.

"Pentru a ne finanţa folosim în principal pieţele locale. Până acum nu am fost penalizaţi. Până acum am reuşit să ne finanţăm, deşi am crescut deficitul bugetar, deşi perspectivele pe care le dau agenţiile de rating nu sunt dintre cele mai bune dar, repet, administrarea prudentă şi transparentă a finanţelor publice până acum ne-au permis să ne finanţăm şi la cursuri mai bune. Bineînţeles că a doua sursă de finanţare rămâne să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale. Am făcut-o în martie, la costuri minime istorice pentru România. Ne uităm în continuare să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale şi veţi vedea, când o vom face, vom anunţa acest lucru. A treia sursă de finanţare o reprezintă instituţiile financiare internaţionale printre care este şi FMI. Şi aici am spus de la bun început. Nu vom accesa niciun împrumut de la vreo instituţie internaţională, oricare ar fi ea, care vine cu condiţionalităţi", a menţionat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a subliniat că sursele de finanţare de la instituţii precum Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), Fondul Monetar Internaţional (FMI) sau Comisia Europeană vor fi accesate "dacă nu vin cu condiţii".

"Nu vom accesa împrumuturi care vin în acest moment cu condiţionalităţi. Atât timp cât ne putem împrumuta de pe pieţele locale, de pe pieţele financiare internaţionale, sursele de finanţare de la alte instituţii: Banca Mondială, BERD, BEI, FMI, Comisia Europeană, le vom lua dacă nu vin cu condiţii. Din ceea ce înţeleg eu, există un astfel de instrument şi la Fondul Monetar, dacă va fi nevoie, ne vom uita, dar, să fie foarte clar, nu este vorba despre un acord. România nu va semna un acord. Nu avem nevoie de aşa ceva. Ne finanţăm foarte bine. Dar, dacă găsim surse de împrumut fără condiţionalităţi, le vom folosi", preciza ministrul atunci.