"Pentru ţări mici poţi avea monede independente, dar ai nevoie de instituţii puternice, instituţii care să fie independente din punct de vedere al controlului politic. Dacă ai aşa ceva în România, dacă aveţi instituţii puternice, instituţii independente de controlul politic, moneda poate fi a voastră", a declarat, vineri, Paul Smith, la o întâlnire cu presa, întrebat dacă ţara noastră ar trebuie să adopte sau nu euro.

El a afirmat că este util pentru ţări mici să adopte euro, dar în cazul ţărilor mare are mai puţin sens.

"Eu cred, şi este o generalizare, dar cred că pentru ţări mici, adoptarea euro are mai mult sens. Dacă este o ţară mai mare, probabil că are mai puţin sens. Dar, eu am călătorit în regiune, nu numai în România, cred că beneficiul de a avea euro în termeni de stabilitate politică, în termeni de uşurinţa de a face tranzacţii, a intregrării cu o comunitate mai mare, probabil că avantajele depăşesc dezavantajele, dar există provocări pe termen scurt, opinii, politici, toate acestea, şi aş spune pe ansamblu, da", a subliniat Paul Smith, potrivit Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la finalul lunii ianuarie, că Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024.

"Vom discuta despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia - din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri - a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024", a afirmat Dăncilă în deschiderea şedinţei de guvern din 30 ianuarie.

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate "măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile", pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor.

Isărescu: Intrarea României în zona euro nu este o opţiune, este o obligaţie

Anul trecut, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că intrarea României în zona euro "nu este o opţiune, este o obligaţie”, punctând însă că acest pas trebuie făcut cu atenţie, doar când ţara noastră, "o ţară cu mari discrepanţe", îndeplineşte anumite condiţii.

"Bucureştiul... să ştiţi că, dacă s-ar decupa să zic, Ilfovul poate să intre în maximum un an şi jumătate sau doi ani. Cam toate condiţiile sunt îndeplinite pentru Bucureşti şi zona Ilfov", a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României, care a detaliat că această parte a ţării ar avea PIB-ul pe cap de locuitor şi puterea de cumpărare adecvate.

Totuşi, a punctat el, România este "o ţară cu mari discrepanţe, cu infrastructuri care nu se leagă". "E o problemă majoră", a spus Isărescu.

Întrebat de perspectiva intrării ţării noastre în zona euro, el a subliniat că "intrarea în zona euro nu este o opţiune, este o obligaţie". "Nu s-a stabilit un termen. În ceea ce priveşte rapiditatea, este şi o decizie politică", a nuanţat el.

Isărescu a spus că pentru România el nu vede "altă opţiune", deşi a comparat zona euro cu "o casă care nu este terminată", făcând referire la o declaraţie a unui fost guvernator al Băncii centrale a Poloniei care a spus, la momentul în care se punea problema ca Polonia să adopte moneda euro, că "nu are rost" ca ţara sa să se grăbească să intre "într-o casă care este în flăcări".

"Nu poţi să desconsideri că sunt probleme în zona euro şi trebuie să ne gândim bine. Pe de altă parte, experienţa ţărilor din sud, Portugalia, Spania, Italia, arată că nu se creează convergenţă automat. Adică intri acolo şi în mod automat îţi va fi mai bine", a spus Isărescu.

Pentru a avea convergenţă, adică a ajunge la nivelul ţărilor din zona euro, o ţară trebuie, a apreciat el, să aibă sustenabilitate şi să îndeplinească anumite criterii de dezvoltare. "Intri acolo şi te simţi că eşti sărac lipit", a ilustrat el situaţia ţărilor care nu împlinesc acest criteriu de dezvoltare şi totuşi adoptă moneda europeană.