Olteanu a afirmat, la o conferinta pe teme economice sustinuta la Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava, ca incet-incet se va ajunge la scaderea dorita a ratelor la credite.

"Citeam chiar ieri niste statistici cu reducerile ratelor la credite in ultimele luni si se vad niste reduceri. Noi le vrem mai mari. Credem ca mai e loc de reducerea marjelor, inclusiv prin reducerea costului intern (...) Incet, incet, vom merge in acea directie, pe masura ce se intampla un element fundamental si vreau sa va spun acest cuvant: incredere. Pe masura ce se consolideaza increderea, ceea ce este esential in pietele financiare. Si increderea se construieste in timp", a spus viceguvernatorul BNR.

El a explicat ca si BNR incearca sa consolideze increderea.

"Asta incercam sa facem si noi. Incercam sa consolidam o inflatie scazuta, sa vedeti cifrele care apar astazi. Inflatia se duce in jos si se va duce in jos si se va duce in jos, ne vom incadra in tinta de inflatie a BNR in acest an, estimam ca si in anul viitor, dar speram sa nu mai apara socuri externe, administrative sau internationale. Dar incercam sa tinem inflatia jos, sa tinem ceea ce se numesc asteptarile inflationiste ale publicului, adica oamenii sa se astepte ca va fi inflatie mica, pentru ca daca oamenii se asteapta sa fie inflatie mica au incredere sa-si duca banii la banca", a spus Olteanu.

Preturile de consum au scazut cu 0,6% in septembrie fata de lua anterioara, influentate in mare masura de ieftinirea painii, dupa reducerea TVA, astfel ca rata anuala a ajuns la 1,88%. BNR a redus in luna august prognoza de inflatie pentru acest an si anul viitor, la 3,1%, de la proiectia anterioara de 3,2%, respectiv 3,3%. Tinta de inflatie a bancii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Potrivit datelor prezentate in aceasta saptamana de economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, bancile din Romania au pe medie cele mai mici marje si costuri totale din regiune la creditele in monede locale pentru populatie, in ciuda unei rate de politica monetara inalta si a perceptiei publice, influentata de costul redus al finantarilor in euro.

O analiza mai atenta a costului total al creditelor de consum si a celor imobiliare in lei indica o situatie "paradoxala" fata de perceptia publica, unde s-a fixat ideea ca finantarile in lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arata ca romanii se imprumuta in lei mai ieftin decat reusesc polonezii in zloti, ungurii in forinti, sau cehii in coroane.

Perceptia publica a fost construita de-a lungul timpului de mesajele repatate ale BNR in directia unei concentrari pe finantarea in lei, avand ca argument permanent situatia de pe pietele din regiune, unde ponderea creditelor in moneda locala este mai mare comparativ cu Romania. In acelasi timp, clientii bancilor au sesizat permanent diferenta semnificativa de cost intre imprumuturile in lei si cele in euro, unde dobanzile sunt in prezent la minime istorice, fara sa compare costurile aferente creditelor in moneda locala din alte tari.