Cauza: statul a scos aproape toţi banii de pe piaţa interbancară. A colectat dividende de la companii ori s-a împrumutat de la bănci. Rezultatul? Dobânzile au crescut până la cer şi odată cu ele ratele oamenilor.

Indicele ROBOR a crescut peste noapte cu 17%, practic o creştere similară cu cea înregistrată în cele cinci şedinţe precedente. În total, vorbim despre o creştere a ROBOR cu 40 la sută într-o singură săptămâna.

Analiştii spun că statul pur şi simplu a atras în buget sume enorme de bani, iar pe piaţă banii au devenit mai puţini, deci s-au scumpit.

Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank: ”În ultima perioadă, foarte multe companii de stat au plătit dividende la buget, foarte mari, în încercarea guvernului de a mai strânge ceva venituri la buget. Deci banii pe care companiile de stat îi aveau în conturile bancare până acum s-au dus în conturile Ministerului de Finanţe.”

Transferurile fără precedent au dat peste cap piaţa interbancară. Iar victime colaterale sunt cei care au credite în lei, ale căror rate cresc în funcţie de ROBOR. De exemplu, liderul Senatului nu crede că e o mare problemă, mai ales că nu are credite.

Călin Popescu Tăriceanu: ”Eu n-am credite, slavă Domnului. Dacă statul doreşte să îşi încaseze dividendele şi este criticat, atunci ar trebui să criticaţi şi companiile private care fac acelaşi lucru”

Doar că “bani puţini” înseamnă “bani scumpi.”

Irina Chiţu, director Finzoom: “Indicele ROBOR se calculează ca o medie la 10 bănci din piaţă cu cât se împrumută între ele. Dacă aceste bănci se vor împrumuta din ce în ce mai scump, atunci şi indicele ROBOR creşte.”

Claudiu Cazacu, economist şef: “Acum ROBOR-ul merge spre o zona de normalitate, dar ritmul acesteia ne pune nişte semne de întrebare.”

La creşterea dobânzilor contribuie şi împrumuturile statului pentru a acoperi deficitul bugetar tot mai mare.

Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank: “Faptul că Ministerul de Finanţe emite în mod constant datorie, se împrumută în mod constant, probabil că şi lucrul acesta a pus presiune pe dobânzi.”

Iar foamea de bani a statului ar putea să crească dacă deficitul va scăpa de sub control.