"Daca dobanda de referinta merge in jos si anumiti jucatori din piata nu mai imping dobanzile la depozite in sus, cum s-a intamplat recent, se creeaza premisele unor dobanzi mai mici la credite, insa nu se poate intampla brusc, ci pe termen lung", a declarat van Groningen la o conferinta organizata de Ziarul Financiar, raspunzand unei intrebari pe aceasta tema. 

El a aratat ca banca centrala a dat doar un semnal, dar impactul direct al masurii BNR pe costurile unei banci este relativ mic. 

Consiliul de Administratie BNR a decis recent sa ingusteze coridorul simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la +/- 3 puncte procentuale, de la +/-4 puncte procentuale anterior, pentru a tempera volatilitatea dobanzilor. 

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat ca reducerea intervalului la facilitatile bancii centrale ar trebui sa fie un semnal pentru banci sa nu reduca dobanzile la depozite, dar sa accepte rate mai mici la creditare. 

"Acesta este doar un semnal, pentru ca impactul direct pe costul unei banci este relativ mic. La bilantul unei banci mari vorbim despre miliarde, iar banca nationala nu finanteaza bancile cu sume foarte mari. Atunci este un semnal si cred ca trendul pentru dobanda la credite va fi in jos, insa nimeni nu trebuie sa se astepte ca maine va fi imediat o dobanda mult mai joasa. Este o tendinta de care avem nevoie, dar nu e important doar nivelul de dobanda, ci si marja de dobanda, care este compusa in mare parte si din costul creditelor neperformante", a precizat van Groningen. 

El nu a avansat un termen la care bancile ar putea incepe reducerea dobanzilor la credite, aratand ca depinde de mai multi factori, printre care si inflatia.

Totodata, presedintele Raiffeisen Bank spune ca este nevoie in continuare de dobanzi real pozitive si la depozite, iar pe de alta parte problema in prezent o reprezinta faptul ca nu exista cerere pe creditare. 

"Asadar, banca centrala a dat un semnal si e bine sa stim ca nu trebuie sa ne asteptam la o majorare", a spus van Groningen. 

Bancherul a mentionat ca rolul sau este de a gestiona diferenta dintre dobanzile la credite si cele la depozite, diferente din care trebuie sa plateasca salariile si sa acopere alte cheltuieli. 

"Bancile nu-si asuma riscuri, ele gestioneaza riscuri. Pentru a da o dobanda rezonabila la depozite trebuie sa perceapa o dobanda rezonabila de la credite, trebuie sa plateasca salarii, chirii. Jobul meu nu e sa maximalizez profitul pe termen scurt pentru investitori, trebuie sa gestionez echilibrul respectiv", a aratat presedintele Raiffeisen Bank.