"Trebuie spus foarte clar că auzim foarte multe declaraţii în ultima perioadă. Pot să spun, ca ministru de Finanţe, că sunt declaraţii care în primul rând nu au la bază argumente şi în al doilea rând e clar că sunt declaraţii ce au probabil alt scop, nu acela de ajuta, de a construi, de a încerca să propună soluţii şi au darul, scopul, de a destabiliza şi de a crea din păcate şi dezavantaje pe termen scurt. Pot să vă dau un exemplu, acela legat de modul în care România se finanţează azi, sau costul de finanţare. Şi poate în următoarele zile o să vă prezentăm mult mai clar ceea ce înseamnă această practică în spaţiul public nejustificată, care sunt diferenţele de cost pentru noi ca ţară, pentru noi ca români, pentru declaraţiile iresponsabile ale multor oameni politici. La ora actuală, România nu se confruntă cu riscuri de sustenabilitate (fiscală pe termen scurt n.r.). O spune foarte clar în documentul de azi Comisia Europeană, astfel că sunt contrazise aceste ştiri false. Este foarte interesant de văzut faptul că dintre toate recomandările pe care România le-a avut în ultimii ani, 68% sunt îndeplinite şi poate ar trebui să vadă cei care critică astăzi şi care s-au ocupat de guvernarea acestei ţări în 2016, să vadă câte dintre recomandările de ţară au fost fie întârziate, fie neduse la îndeplinire, fapt ce a dus la efecte poate greu de cuantificat astăzi, în anii care au urmat", a spus Teodorovici, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că la ora actuală România are trei recomandări ca ţară, iar în raportul CE se specifică că s-au făcut progrese în domeniul combaterii muncii la negru, dar şi în zona de simplificare a achiziţiilor publice.

"Azi mai avem 3 recomandări ca ţară. E clar descris în raport că s-a eliminat recomandarea privind combaterea muncii la negru. CE apreciază că s-au făcut progrese semnificative în acest domeniu, iar în zona de achiziţii publice, faptul că schimbările pentru simplificare sunt evidente. Mai mult, săptămâna trecută comisarul pentru piaţa internă (Elzbieta Bienkowska - Comisarul european pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri n.r.) a spus foarte clar că documentele trimise de România pentru schimbarea pe achiziţii publice au fost acceptate de CE. A menţionat şi BEI în aceeaşi zonă, în sens de acord, accept sau chiar recomandare. Acest lucru este precizat în acest document, faptul că România şi-a respectat promisiunile, că a fost eliminată acea condiţionalitate ex-ante vizavi de achiziţiile publice şi mai ales cu trimiterile şi la fonduri europene", a spus Eugen Teodorovici.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, una dintre recomandările Comisiei Europene este includerea României în procedura de deviere semnificativă de la regula fiscală privind deficitul bugetar structural astfel încât ţara trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura o ajustare anuală a deficitului structural de 0,8% atât pentru 2018 cât şi pentru 2019.

Teodorovoci a mai explicat că România a respectat în trei ani consecutivi regula fiscală privind deficitul structural, în 2013, 2014 şi 2015, în timp ce 2016 a fost anul zero al fondurilor europene şi în cel al politicii fiscal bugetare.

"România a respectat în trei ani de zile consecutivi regula fiscală privind deficitul structural, în 2013, 2014 şi 2015 şi din păcate a venit 2016, care pe lângă anul zero al fondurilor europene, a fost anul zero şi chiar cu minus în multe alte domenii, chiar şi în acesta al politicii fiscal-bugetare pentru România. În raportul de astăzi se cerea desigur ajustarea de către România a deficitului, dar aşa cum am promis şi în Programul de Guvernare şi nu numai, începând cu 2019, această ajustare va începe cu 0,5 puncte procentuale pe an", a spus Teodorovici.

Acesta susţine că în anul 2017 comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, transmitea Guvernului României printr-o scrisoare că România s-a abătut semnificativ de la obiectivele bugetare pe termen mediu în anul 2016.

"Spunea atunci când a evaluat planul de convergenţă al României faptul că în 2016 balanţa deficitului structural s-a depreciat de la minus 0,6% din PIB în 2015, la minus 2,6%, indicând o deviaţie semnificativă de la ajustarea structurală recomandată de 1,6% din PIB. Cu alte cuvinte, 2016 a fost anul în care acest subiect, din păcate, netaxat de cei care astăzi spun multe în mod nejustificat, deşi este foarte clar: anul 2016 este anul în care efectiv s-a făcut acest deficit. Dacă ne uităm bine într-un document european se precizează chiar că pot fi sub această procedură de depăşire a deficitului chiar şi state care au datorie mai mare decât cea de 60%. De ce acest lucru nu se întâmplă? Vom discuta şi noi la nivelul structurilor europene, pentru că nu doar deficitul este motivul principal chiar şi datoria publică este un motiv", a explicat ministrul Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte locul României în UE în 2018 vizavi de PIB-ul potenţial, şeful MFP a subliniat că în raportul CE se menţionează că datoria guvernamentală scade anul acesta la 35,2%, de la 37,6%.

"Este un aspect foarte important apropo de aceleaşi declaraţii nejustificate că ne împrumutăm mai scump, că va creşte datoria noastră ca ţară. Pentru deficitul bugetar este asumat nivelul de 3% pe care îl vom respecta în 2018. Să nu uităm faptul că totuşi România a avut ca prim angajament respectat vizavi de 2% din PIB pentru apărare în 2017 şi acest angajament va continua să fie respectat", a adăugat Teodorovici.

El a prezentat o listă cu câteva dintre măsurile Guvernului pentru ajustarea deficitului bugetar structural, respectiv creşterea veniturilor, reducerea cheltuielilor şi combaterea evaziunii.

"Creşterea veniturilor din accize, carburanţi, ţigarete, astfel de măsuri din care se pot aduce surse importante la bugetul de stat. Desigur s-a decis deja prin acte normative aprobate de reducerea cheltuielilor şi acest lucru se şi monitorizează. Pe partea de evaziune fiscală avem câteva măsuri propuse. Aş reaminti una dintre acestea, foarte importantă, că în acest an ne dorim ca punctele de frontieră, cel puţin cele de pe graniţa de est a României, a Uniunii Europene şi graniţa cu Serbia să beneficieze de reabilitare a punctelor vamale şi desigur echiparea cu echipamente de ultimă generaţie, care să asigure verificarea 100% a tot ceea ce intră în România, nu pe bază de eşantion, ci o scanare a tot ceea ce în România intră, ca şi produse, tiruri, în porturi, aeroporturi şi în punctele vamale terestre. Ştiţi foarte bine care sunt cifrele, vă reamintesc una dintre ele, în zona de tutun, o astfel de măsură ar putea să aducă la aproximativ un miliard de euro pe an la bugetul de stat", a menţionat şeful MFP.

Potrivit ministrului Finanţelor, România nu se confruntă cu riscuri de sustenabilitate fiscală iar dintre toate recomandările pe care ţara le-a avut în ultimii ani 68% sunt îndeplinite.

Comisia Europeană a recomandat miercuri României să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), să asigure aplicarea în totalitate a cadrului fiscal şi să îmbunătăţească plata voluntară şi colectarea taxelor, se arată în recomandările specifice de ţară publicate de Executivul comunitar, care ar urma să fie adoptate de Consiliul Uniunii Europene.

Până pe 15 octombrie 2018, România trebuie să răspundă în scris, în mod oficial, recomandărilor de miercuri ale Comisiei Europene.