Intelegerea prevede si ca guvernele sa-si pastreze in continuare posibilitatea de a interveni pentru a salva bancile de la colaps, insa doar in situatii exceptionale, noteaza Financial Times.

Directiva privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit ar fi trebuit sa ridice de pe umerii contribuabililor povara unor noi crize bancare.

Reforma bancara este una dintre cele mai importante incercari pentru consolidarea sistemelor nationale de protejare impotriva colapsului bancilor, lovite puternic in criza financiara globala. Contribuabilii europeni au recapitalizat cu circa 473 miliarde de euro institutiile de credit incepand din 2008.

Noile reguli urmeaza sa se aplice in UE din 2015, in timp ce prevederile vizand implicarea creditorilor cu prioritate la plata vor deveni active din 2016, cu doi ani mai devreme decat luau in calcul ministrii de finante din UE in luna iunie.

Guvernele vor putea recapitaliza bancile in urma unor teste de stres sau in cazul unor crize cu efecte sistemice, insa interventiile vor fi posibile doar in anumite conditii si cu acordul UE.

Statele UE au convenit sa introduca fonduri de lichidare sau taxe corespunzatoare, care sa constiuie in urmatorul deceniu rezerve echivalente cu 1% din depozitele garantate, circa 70 de miliarde de euro la nivel comunitar.

"Cu noile reguli, cheltuielile publice masive pentru salvarea unor banci vor deveni in sfarsit o practica a tercutului", a declarat comisarul UE responsabil de reforme, Michel Barnier.

Regulile convenite trebuie sa asigure cadrul reorganizarii sau lichidarii la nivel national a bancilor cu probleme. Reglementarile vor fi aplicate de o autoritate centrala in uniunea bancara a zonei euro - structura aflata inca in stadiu de negociere.

Incepand din 2016, actionarii, detinatorii de obligatiuni si unii deponenti for putea fi fortati sa contribuie la costurile de reorganizare sau lichidare. Depozitele asigurate pana in limita de 100.000 de euro sunt exceptate, iar depozitele persoanelor fizice si companiilor mici vor fi tratate preferential la distribuirea costurilor.

Actionarii, detinatorii de obligatiuni si o parte a deponentilor trebuie sa contribuie cu echivalentul a 8% din pasive inainte ca fondurile de lichidare sa fie folosite, insa statele pot lua decizia de a proteja anumiti creditori daca primesc acordul Bruxelles-ului.

Dupa implementarea pragului de 8%, interventia statelor din fondurile de lichidare este limitata la 5% din pasive si este conditionata de aprobarea UE.