Potrivit unui studiu al IPP transmis, citat de Agerpres, "in Romania nu a existat o politica publica strategica in domeniul locuirii, iar prevederile actului normativ nu numai ca nu contribuie la imbunatatirea conditiilor de locuire pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din aceasta perspectiva (familiile tinere), ci ar putea sa conduca la o criza pentru aproximativ 100.000 de persoane care au credite garantate cu imobile, daca acestia ar opta pentru darea in plata a casei catre banca, imediat dupa adoptarea legii".

Potrivit IPP, media creditului ipotecar pentru achizitia unei locuinte in Romania este de 37.000 euro, o valoare de aproape sapte ori mai mica decat plafonul prevazut de noua varianta a proiectului de lege.

"Adevaratii beneficiari ai legii si ai noului plafon de 250.000 de euro prevazut de lege sunt o minoritate de 1.500 de clienti care au credite de peste un milion de lei, garantate cu proprietati achizitionate in perioada de boom imobiliar si pentru care, in acest moment, este mai profitabil sa scape de aceste investitii nefericite, decat sa isi achite datoriile catre banci. (...) Statul nu este pregatit sa raspunda unui numar de cazuri sociale care, dupa ce dau in plata casa la banca, nu mai au unde locui", precizeaza IPP.

Potrivit IPP, prin programul ANL (una dintre putinele masuri de politica publica de locuire de dupa '90 gestionate de Guvern) s-au construit din 2001 si pana in prezent 37.000 de locuinte, de trei ori mai putin decat necesarul de locuinte care ar aparea in cazul in care toti romanii cu credite la banci pentru care nu mai este “profitabil” sa plateasca creditul ar da casele inapoi si ar cauta solutii de chirie mai ieftina decat rata la credit.

Studiul IPP mai releva si faptul ca proiectul de lege, “care pretinde in mod nejustificat in expunerea de motive ca reprezinta transpunerea Directivei 17/2014”, este criticat dur de Comisia Europeana, care noteaza in Raportul de tara al Romaniei pe 2016 ca legea ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum si asupra increderii consumatorilor si a investitorilor.

Deputatii juristi au decis, marti, forma finala a legii darii in plata. Actul prin care orice roman cu credit ipotecar pentru consum sau locuinta poate da bancii casa, in schimbul stergerii datoriei, a suferit doua modificari importante. Creditele luate prin programul “Prima Casa” au fost excluse de la darea in plata, iar cei care pot apela la aceasta solutie trebuie sa aiba imprumuturi mai mici de 250.000 euro.

De asemenea, a fost aprobat un amendament in care se precizeaza ca nu poate beneficia de prevederile legale cel care a fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea legii.