Deciziile nu sunt deocamdata definitive, insa doar in cateva zile au fost date trei hotarari similare, impotriva a trei banci diferite. Mai mult, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii a afirmat ca trebuie luate decizii urgente pentru a opri ceea ce el numeste "jaful" facut de banci.

Alexandru Ciucur si sotia lui si-au dorit o casa, asa ca in 2007 a imprumutat 38.800 de franci elvetieni. Rata lunara era de 265 de franci, adica mai putin de 500 de lei.

"Prima chitanta, 485 de lei, in data de 15 noiembrie 2007. In septembrie 2013 - 960 de lei! Este ultima ca dupa aia nu am mai putut plati. Am intrat in restante", spune clientul bancii.

Asa ca anul trecut au dat in judecata banca. "Au tinut francul la un curs mic, au umplut piata cu acest tip de contracte si dupa aceea l-au crescut pentru a multiplica castigul", explica Andrei Iulian, avocat.

Decizia Tribunalului Timis este foarte clara: "Obligă pârâta să convertească în RON contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă acordat reclamantului, la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării creditului, respectiv 13 septembrie 2007, urmând ca plata acestuia să se facă în continuare în lei."

Intr-un caz similar, judecatoria Targu Jiu a decis că: "se impune îngheţarea cursului de schimb valutar CHF - leu, pentru efectuarea plăţilor în temeiul convenţiilor încheiate, la valoarea de la data încheierii şi semnării convenţiilor"

Deciziile instantelor din Gorj si Timis sunt similare cu cea a instantei din Buzau, care prevede acelasi lucru: plata ratelor la cursul contractarii creditelor. Si alti juristi sustin aceasta varianta.

 "Solutiile ar trebui sa fie in alta parte, asa cum a intervenit Ungaria sau a intervenit Croatia printr-o ordonanta sau o lege prin care a revenit asupra conversiei monedei locale cu francul elvetian", spune Horatius Dumbrava, judecator, membru CSM.

Bancherii nu par insa impresionati de procesele in care creditele clientilor au fost convertite la cursul istoric.

"Eu nu stiu de nici un caz care a fost castigat definitiv. Au crezut bazat pe niste declaratii facute de niste avocati - obtinem la cursul istoric! - care este o iluzie - nu s-a intamplat nicaieri si nici nu se va intampla in Romania", este de parere Steven van Groningen, presedinte al Patronatelor Bancare.

Bancile care au pierdut procesele au atacat cu apel deciziile primei instante.

Van Groningen: Vorbim extrem de mult despre un grup relativ mic cu probleme la creditele in franci. Bancile pot gasi solutii individuale, nu este nevoie de o masura administrativa

Conversia in lei a creditelor in franci elvetieni ca urmare a unei masuri administrative nu este dorita de banci, nefiind necesara in cazul tuturor debitorilor, iar costurile afecteaza deponentii, insa bancile au solutii individuale, a declarat presedintele Consiliului Patronatelor Bancare, Steven van Groningen.

"In primul rand nu e nevoie (de conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric plus un anumit procent, de 20% cum au propus clientii, sau mai mare - n.r.) si, daca luam abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toti cei care au credite in franci si asta-i include si pe cei care nu au probleme. De ce trebuie sa cream un cost pentru sistemul bancar, care ar putea sa fie intre 700 si 900 milioane de euro pentru ca intr-o saptamana a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce intr-o marire de rata intre 10% si 15%? E o problema de cash-flow, de serviciul datoriei acum si nu vad de ce trebuie sa luam o masura care afecteaza un credit pentru inca 20 de ani", a afirmat van Groningen, care este si presedintele Raiffeisen Bank, scrie Mediafax

El a aratat ca nu crede in masuri administrative si ca situatia din Romania este total diferita fata de alte tari care au adoptat rapid masuri, "unde nu s-a realizat conversia la alt curs decat cursul zilei, iar problema era una sistemica".

Presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania apreciaza ca bancile nu ar trebui sa puna in pericol banii deponentilor prin conversia creditelor in CHF la cursul istoric, cu sau fara procente in plus.

"Problema este ca nicio banca nu ar trebui sa fie lasata sa-si asume un risc care este asa mare ca pune in pericol banii deponentilor. Vorbim extrem de mult despre un grup relativ mic care au probleme la creditele in franci elvetieni, dar nu vorbim despre toti cei care platesc, cu dificultati sau nu, despre cei care produc, nu vorbim despre cei care au depozite si acum au dobanzi din ce in ce mai mici", spune van Groningen.

Ce solutii individuale pot oferi bancile

El a precizat totusi ca, pentru clientii care au intr-adevar dificultati la plata ratelor, banca gaseste solutii, fie ca este vorba de restructurare, fie de conversie cu anumite reduceri.

"Pentru cei care au probleme cu adevarat gasim solutii, aceasta este o activitate uzuala pe care o face fiecare banca, nu vrem sa ajungem la executare. Este ultimul instrument pe care il ai la dispozitie si intotdeaua vrei sa gasesti o solutie in care ajuti un client sa plateasca macar ce isi permite pentru o anumita perioada si, daca e absolut clar ca nu are de unde sa plateasca, asta intelegem si noi si de-aia facem analiza pentru fiecare om in parte", a afirmat presedintele Raiffeisen Bank.

Banca are in portofoliu circa 8.800 de credite in franci elvetieni, cu o valoare totala de sub 400 milioane echivalent euro. Pana in prezent, a realizat conversia a 520 de credite in franci elvetieni, in cadrul unor restructurari, in finantari in lei, insa au existat si solicitari din partea clientilor de conversie in euro.

Intrebat daca Raiffeisen aplica un discount la soldul rezultat in urma conversiei creditului in lei, van Groningen a spus ca depinde de la client la client.

"Nu poti sa vii cu o solutie care se aplica si la cineva care traieste cu salariul minim pe economie si la cineva care are un credit de un milion de franci elvetieni. Prima intrebare este daca se poate pastra aceeasi suma lunara. Punctul meu de plecare este nu daca este vorba de cineva care are probleme fiindca are franci elvetieni, ci orcine care are probleme cu serviciul datoriei sa se duca la banca, negociaza cu banca si sa se gaseasca o solutie", a adaugat van Groningen.

Printre posibilitatile de restructurare, presedintele Raiffeisen a enumerat reducerea dobanzii pentru o anumita perioada sau prelungirea termenului creditului pentru micsorarea ratei lunare.

"Daca sunt oameni care nu pot plati ratele, sunt mai multe posibilitati de restructurare: poti sa reduci pentru o anumita perioada dobanda, poti sa prelungesti termenul creditului ca sa micsorezi rata lunara. Sunt cazuri in care costul per total ramane la fel, alte cazuri in care scade, asta depinde daca banca este dispusa sa faca un discount sau nu", puncteaza van Groningen.

In ceea ce priveste masura propusa de Ministerul Finantelor, de restructurare a creditelor cu acordarea unor facilitati fiscale, denumita in vara anului trecut "Electorata", presedintele patronatelor bancare spune apreciaza ca aceasta ar putea reprezenta o parte a solutiei pentru persoanele cu venituri mici.

Finantele au propus modificarea ordonantei de urgenta privind restructurarea creditelor lansata in iunie 2014, prin marirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, schema in care s-ar incadra 1,05 milioane de persoane, cu 200.000 mai multe decat in varianta precedenta.

Totodata, va creste deducerea speciala pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maxim 240 lei reducere lunara a impozitului pe venit. Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat urmatoare rescadentarii creditului, comparativ cu o decalare de doi ani in varianta anterioara.

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, apreciaza ca prevederile schemei ar putea fi aplicate, cel mai repede, incepand cu 1 martie.