Sursa a confirmat informatia aparuta luni in presa elena. Banca Greciei a primit la 12 mai 5,5 miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI). Fondul contribuie cu 30 de miliarde de euro la planul de sprijinire a Greciei, iar statele din zona euro cu 80 de miliarde de euro.

Transele a doua si a treia, in valoare de noua miliarde de euro fiecare, constand din 6,5 miliarde de euro de la tarile zonei euro si 2,5 miliarde de euro de la FMI, urmeaza sa fie transferate Atenei in septembrie si decembrie.

Intre timp, Germania pregateste un plan destinat sustinerii euro si evitarii unor viitoare crize ale datoriilor in uniunea monetara, a declarat, luni, un purtator de cuvant al executivului de la Berlin, transmite Reuters.

Purtatorul de cuvant a refuzat sa precizeze daca guvernul urmareste introducerea la nivelul zonei euro a unui sistem de limitare a indatorarii similar celui folosit de statul german.

Mai multe cotidiene, intre care si Sueddeutsche Zeitung, au anuntat ca Berlinul promoveaza ideea unor reguli mai stricte, bazate pe legislatia germana, pentru a proteja spatiul euro de datorii excesive.

Ministrul de Finante, Wolfgang Schaeuble, va participa vineri la o reuniune a liderilor statelor din zona euro pentru a discuta modalitati de sustinere a comunitatii monetare.

"In spatele acesteia este certitudinea noastra ca nu putem permite repetarea situatiei din Grecia. Consideram ca Pactul pentru Stabilitate si Crestere a fost insuficient. Inainte de toate vrem sa prevenim crizele bugetare, vrem o supraveghere mai buna a politicilor monetare, dar si infiintarea unui grup pentru combaterea crizelor din zona euro", a spus purtatorul de cuvant Michael Offer intr-o conferinta de presa.

Euro s-a prabusit luni la minimul a patru ani in raport cu dolarul american, din cauza temerilor investitorilor privind criza datoriilor din spatiul monedei unice.

Germania a aprobat in 2009 o lege care prevede aducerea deficitului bugetar al tarii la 0,35% din PIB pana in 2016 si mentinerea indatorarii la acest nivel, dupa ce anul trecut a depasit pragul de 3%, acceptat in Uniunea Europeana, din cauza cresterii cheltuielilor in contextul crizei economice.

De altfel, guvernele statelor UE, carora autoritatile de la Bruxelles le cer reducerea deficitelor, solicita la randul lor Comisiei Europene sa faca economii in bugetul pentru 2011 al Uniunii, care prevede majorarea cheltuielilor de functionare cu 4,5%, transmite AFP.

Ministrii de Finante comunitari urmeaza sa inceapa, marti, discutiile referitoare la bugetul UE, care se anunta tensionate.

"Comisia Europeana este cea care cere tuturor statelor eforturi de reducere a deficitelor bugetare si trebuie sa faca la fel in ceea ce o priveste. Nu poate sa procedeze ca si cand nu ar fi criza economica", a declarat un diplomat european.

Un alt diplomat, dintr-o tara europeana mare, a aratat ca "asteapta cu nerabdare sa afle de ce bugetul propus de Comisie trebuie sa creasca in termeni reali cu 6%, in timp ce comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn spune statelor sa reduca deficitele".

Proiectul de buget petnru 2011 prevede o majorare a cheltuielilor administrative ale institutiilor europene cu 4,5% (cu 2,9% in cazul CE), inclusiv pentru crearea de posturi si majorari de salarii, potrivit datelor Comisiei Europene.

Institutiile UE si guvernele statelor membre se afla intr-o disputa, de la sfarsitul anului trecut, referitoare la reevaluarea salariilor a circa 50.000 de functionari europeni.

Guvernele nu accepta decat o majorare de 1,9% a salariilor, din cauza crizei, fata de 3,7% cat solicita functionarii care sunt sustinuti de Comisia Europeana.