Potrivit directorului de programe al IPP, Elena Iorga, suma totala aproximativa a corectiilor financiare aplicate pana in decembrie 2012 este de 300 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20 la suta din totalul fondurilor structurale absorbite in acelasi interval.

"Romania are cea mai mica rata de absorbtie a fondurilor din EU 27 si cel mai mare nivel al corectiilor financiare, care este dublu fata de Spania (158 milioane de euro) si de 15 ori mai mult decat Polonia (24 de milioane) sau Germania (22 de milioane)", a declarat, luni, Elena Iorga, la conferinta de lansare a unei culegeri ce cuprinde note de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor finanicare in proiectele cu finantare din fonduri structurale.

Totodata, directorul de programe al IPP a mentionat ca valoarea medie a unei corectii financiare aplicate intr‐un proiect cu finantare din fonduri structurale a fost de aproximativ 13 la suta din bugetul unei contract de achizitie publica, media unei corectii fiind de circa 400.000 de euro.

Din aproximativ 170 de milioane de euro reprezentand fonduri care au fost disponibile prin Programul Operational de Asistenta Tehnica, nu s-a folosit sau alocat niciun leu pentru pregatirea beneficiarilor de proiecte pentru prevenirea aplicarii de corectii financiare, au mai aratat reprezentantii IPP.

"Cel mai frecvent aplicate corectii financiare sunt cele in valoare de cinci la suta din bugetul unei achizitii, respectiv 25 la suta din valoarea contractului, dar exista si situatii in care s‐au aplicat corectii de 100 la suta din valoarea respectivului contract", a mai aratat Elena Iorga, care a dat ca exemplu Consiliul Judetean Olt, unde corectia financiara primita a fost in valoare de 16.994.012 lei (aproximativ 3,7 milioane de euro).

Cea mai mare corectie financiara aplicata intr‐un proiect a fost in cazul Consiliului Judetean Tulcea, pentru un contract de lucrari, valoarea acesteia fiind de 30.655.809 lei, adica aproximativ sapte milioane de euro.

Initiatorii culegerii de note de constatare au aratat, cu acelasi prilej, ca domeniul cel mai sensibil din punct de vedere al greselilor efectuate in utilizarea fondurilor europene il reprezinta achizitiile publice, care constituie si cea mai importanta cauza a neeligibilitatii cheltuielilor efectuate.