În prezent, doar autorităţile naţionale pot investiga şi urmări penal fraudele din bugetul UE, cum ar fi utilizarea intenţionat greşită a fondurilor structurale UE sau frauda transfrontalieră cu TVA.

”Parchetul European (EPPO-European Public Prosecutor's Office) va permite schimbul rapid de informaţii, investigaţii coordonate ale poliţiei, îngheţarea şi confiscarea rapidă a bunurilor, precum şi arestarea transfrontalieră a suspecţilor”, se arată în comunicat.

Parchetul va lucra îndeaproape cu agenţia Eurojust şi cu biroul UE de investigaţii anti-fraudă OLAF pentru a asigura acţiuni de urmărire penală mai eficiente o mai bună recuperare a banilor contribuabililor fraudaţi.

“Datorită Parchetului European, care va unifica munca procurorilor naţionali într-un singur organism european, dezavantajele investigaţiilor naţionale necoordonate privind utilizarea greşită a fondurilor UE vor fi eliminate. Sperăm că atribuţiile Parchetului European vor include în viitor şi infracţiunile transfrontaliere, cum ar fi terorismul şi traficul de fiinţe umane”, a declarat raportorul Barbara Matera, în cadrul comunicatului.

Parlamentul a consimţit la crearea Parchetului European cu 456 voturi pentru, 115 împotrivă şi 60 de abţineri, iar Consiliul poate adopta formal Regulamentul privind acesta. Parchetul ar putea deveni operaţional între 2020 şi 2021.

EPPO este creat pe baza cooperării consolidate între 20 de state membre. Cele 8 state care nu participă sunt: Suedia, Olanda, Malta, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc.