Totodată, creşterea naţionalismului în ţări precum Polonia şi Ungaria a generat ostilităţi împotriva imigranţilor care ar putea ocupa locurile de muncă vacante, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

"Jumătate dintre muncitorii pe care îi am în echipă nu pot să îşi facă treaba, iar cealaltă jumătate au nevoie de mai multă pregătire", spune Vasile Kocori, un maistru la firma de construcţii Skanska Property România care lucrează în prezent la proiectul de birouri Equilibrium din nordul Bucureştiului.

Una din provocările cu care s-a confruntat Vasile Kocori a fost găsirea de muncitori calificaţi pentru construcţia de clădiri de birouri astfel că a fost nevoit să îi atragă de la alte proiecte şi să îi redirecţioneze pe cei mai puţini experimentaţi spre alte proiecte din Bucureşti.

Muncitorii din Europa de Est au migrat spre Occident în căutarea unor salarii mai bune în timp ce banii mergeau în direcţia inversă spre Est şi au transformat fostele metropole comuniste precum Bucureştiul, Budapesta sau Varşovia. Exodul care a început odată cu extinderea Uniunii Europene în 2004 a ajuns la un total de peste cinci milioane de muncitori din Polonia şi România iar constructorii din aceste ţări au devenit o prezenţă frecventă în oraşe precum Londra, Berlin sau Madrid.

Întrebarea care se pune acum este cum să îi aduci înapoi pe muncitorii plecaţi la muncă în Occident? Salariile în Europa de Est au crescut, dar rămân în continuare cu mult sub cele din Europa Occidentală şi nu sexistă suficienţi tineri muncitori calificaţi care să intre pe piaţa muncii. În plus, există şi o competiţie în rândul statelor din Europa de Est.

De exemplu, compania austriacă Strabag AG construieşte un stadion de 50 de milioane de euro în Bratislava şi are nevoie de instalatori, sudori şi zidari din ţări precum Bulgaria şi România pentru a completa forţa de muncă locală. Responsabilul pentru acest proiect, Juraj Bacmanak, spune că termenele limită stricte au forţat constructorii să meargă peste hotare şi să angajeze muncitori cu foarte puţină sau niciun fel de experienţă.

Compania suedeză Skanska AB, care are 300 de proiecte în regiune, se confruntă cu provocări similare în fiecare ţară, susţine Michal Jurka, directorul Skanska pentru Cehia, Slovacia, Ungaria şi România. "Suntem într-o perioadă de vârf pe piaţa imobiliară comercială. Pe toate pieţele vedem în mod clar că forţa de muncă locală nu este suficientă din cauza acestui boom", spune Michal Jurka.

Potrivit datelor Eurostat, salariul mediu anual din România este la aproximativ 20% faţă de media din UE în timp ce în Polonia este la 35%. Ţinând cont de tendinţele actuale va fi nevoie de 59 de ani pentru ca salariile din Polonia să ajungă la nivelul celor din UE, susţine firma de consultanţă Grant Thornton.

Provocarea constă în capacitatea de a satisface cererile clienţilor, menţinând în acelaşi timp salariile sub control, spune Thomas Birtel, directorul grupului austriac Strabag. Compania sa mizează pe Europa Centrală şi de Est pentru 22% din afacerile sale.

"Cel mai mare stres îl vedem în Polonia dar există semne de secetă pe piaţa muncii în Ungaria şi România. Ceea ce vedem în toate aceste ţări este o creştere semnificativă a salariilor, nu doar o creştere datorată sindicatelor", spune Thomas Birtel.

În mijlocul Bucureştiului, firma Hagag Development Europe din Israel este în mijlocul unui proiect de transformare a fostului sediu al unei companii petroliere într-o clădire modernă de birouri cu o echipă de 35 de muncitori. Managerul responsabil de acest proiect, Alexandru Draghici, spune că în prezent toţi muncitorii din echipă sunt români, însă acest lucru ar putea să se schimbe în condiţiile în care criza de muncitori calificaţi este agravată de refuzul tinerilor de a face o muncă "murdară şi neatrăgătoare".