Islanda a tratat, insa, altfel criza comparativ cu celelalte tari din Europa afectate – a lasat bancile sa intre in faliment. Acum Islanda anunta ca are capacitatea sa returneze in avans datoriile catre FMI.

In Luna martie, Trezoreria si banca centrala a Islkandei va plati in avans 116 miliarde de coroane islandeze (aproximativ 69 milioane de euro) catre FMI. Suma reprezinta a cincea parte din valoarea imptumutului contractat de Islanda de la FMi si de la tarile nordice”, au anuntat recent autoritatile de la Reykjavik.

Spre deosebire de alte state europene, care se confrunta cu mari proleme financiare din cauza crizei economice, Islanda a indraznit sa lase bancile sa intre in faliment, a trimis in judecata bancherii si sefii de stat ale caror actiuni au amplificat criza si a taiat 13% din datoria tarii.

Plata in avans a datoriilor catre FMI indica faptul ca aceste actiuni in lupta cu criza au functionat. Si in timp ce FMI mai are inca rezerve in ceea ce priveste revenirea economiei Islandei, autoritatile de la Reykjavik prognozeaza o crestere a PIB-ului in acest an de pana la 3%.

Istoria prabusirii Islandei

In 2008, bancile din Islanda au devenit insolvente, pentru ca erau datoare cu de peste 6 ori PIB-ul tarii, iar cand pietele financiare au inghetat imprumuturile, acestea nu au reusit sa-si plateasca creditele la randul lor.

In consecinta, bancile au intrat in incapacitate de plata, fiind datoare mai mult de 85 de miliarde de dolari. Iar statul nu a finantat institutiile bancare din taxele contribuabililor, ci le-a lasat sa dea faliment. Statul a transferat, totodata, creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile.

In acelasi timp, in cadrul a doua referendumuri, populatia a interzis statului sa plateasca datoriile catre creditorii straini care pierdusera bani in falimentul bancilor islandeze.

In consecinta, Islanda se judeca acum cu Marea Britanie si Olanda, pentru plata a 6 miliarde de dolari, pe care cetatenii celor doua tari ii aveau in bancile islandeze (convinsi de dobanzile mari platite la depozite), bani pe care statul nu i-a garantat.

In ciuda acestui fapt, prima tara care a cunoscut criza economica mondiala se asteapta la o revenire economica spectaculoasa. Pentru 2012, autoritatile de la Reykjavík se asteapta la o crestere economica de 3% si la excedent bugetar, in 2013.

Prin urmare, intrarea tarii in incapacitate de plata nu a adus o catastrofa. Indicatorii economici ai Islandei sunt acum mai buni ca cei ai tarilor care au primit pachete de salvare de la FMI si UE. Produsul Intern Brut al tarii s-a contractat in ultimii patru ani, in medie, cu doar 0,75% pe an.

Somajul a fost, de asemenea, o problema cu care autoritatile de la Reykjavík s-au descurcat foarte bine. In Islanda, rata somajului este de 5,8%, in timp ce Irlanda are 14%, Grecia, 15% si Portugalia, 12%.

Citeste si:

Liber la munca in nordul Europei. Islanda a ridicat restrictiile pentru lucratorii romani

Ce ar trebui sa invete Europa de la prima tara care a intrat in criza, in 2008. Modelul islandez