După o reuniune la Roma, membrii Cabinetului italian au redus estimarea de creștere economică pentru acest an la doar 0,2%, de la 1%, ținta de creștere stabilită anterior.

Guvernul a stabilit, de asemenea, o serie de măsuri care să ajute economia, fără implementarea cărora creșterea ar fi de doar 0,1%.

Guvernul populist de la Roma a fost arătat cu degetul de mai multe ori, atât de opoziție, cât și de partenerii europeni, care au criticat cheltuielile sociale în creștere și îndatorarea excesivă.

Consecința acestor politici a fost că Italia este singura țară din UE care a intrat în recesiune la finalul anului trecut, iat cifrele nu arată bine nici pentru acest an.

Aflat la București în urmă cu câteva zile, comisarul european pentru economie şi finanţe, Pierre Moscovici, a apreciat că situaţia economică a Italiei este "delicată" şi trebuie monitorizată cu atenţie.

Moscovici a menţionat date din surse din afara Uniunii Europene, care indică o stagnare sau chiar o recesiune a economiei italiene. "Sunt cifre pe care trebuie să le urmărim foarte îndeaproape", a afirmat oficialul european.

Declaraţiile lui Moscovici intervin după cele făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a cerut guvernului Italiei să depună eforturi suplimentare pentru a asigura creşterea economică.

Bugetul pentru 2019 convenit de Italia cu Comisia Europeană în decembrie anul trecut prevedea o creştere economică de 1%, iar "astăzi ştim că această cifră trebuie revizuită în jos", a afirmat Juncker cu acel prilej.

De altfel, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul italian al economiei, Giovanni Tria, a vorbit despre posibilitatea unei creşteri nule anul acesta. Comisia Europeană, care anticipa în februarie un PIB mai mare cu 0,2% decât cel realizat de Italia în 2018, îşi va revizui prognoza în mai.

Italia a intrat în recesiune la finalul anului 2018, un an marcat de instabilitate politică, împrumuturi scumpe și modificări fiscale. Scăderea de 0,2% din ultimul trimestru al anului trecut vine după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent, arată datele oficiale publicate la Roma.

Contractarea economiei de la finalul anului a fost mai mare decât se anticipase anterior și va pune și mai multă presiune pe coaliția de guvernământ, care deja se clatină.

Atât Banca Italiei, cât și FMI au previzionat o creștere economică de 0,6% pentru Italia în acest an, mai puțin de jumătate din creșterea prognozată pentru cele 19 state din zona euro.

Roma și Bruxellesul au convenit asupra rivizuirii cheltuielilor pe 2019, după mai multe luni de tensiuni între cele două părți. Acest lucru include și o țintă de deficit mai mică, însă Roma și-a menținut intenția de scădea vârsta de pensionare pentru anumite categorii de angajați și de a introduce un venit minim pentru săraci.

Premierul italian Giuseppe Conte a recunoscut deja săptămâna aceasta că se aşteaptă ca datele oficiale să confirme recesiunea dar a dat asigurări că politicile fiscale expansioniste ale Guvernului vor ajuta la revenirea pe creştere a economiei.

Italia a reintrat în recesiune la doar patru ani de la ultima scădere semnificativă a activităţii economice, o evoluţie care accentuează temerile privind perspectivele zonei euro. Italia este a treia economie a zonei euro, după Germania şi Franţa.

Şi Banca Centrală a Italiei a înrăutăţit recent estimarea privind evoluţia economiei în 2019, care ar urma să crească cu doar 0,6%, faţă de un avans de 1% previzionat în decembrie, din cauza escaladării tensiunilor comerciale şi a perspectivei mai slabe privind investiţiile.