Presedinte al Curtii Constitutionale de doar cateva zile, judecatorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armata sa conduca cea mai populata tara araba, succedandu-i presedintelui islamist demis Mohamed Morsi. 

Adly Mansour va prelua carma unei tari divizate dupa mai multe zile de manifestatii de amploare si sangeroase, in care s-au confruntat opozanti si sustinatori ai primului presedinte ales democratic al Egiptului.  Ca o ironie a sortii, acest judecator a fost numit presedintele Curtii Constitutionale chiar de Morsi la jumatatea lui mai.

Acest sexagenar, tata a trei copii, a obtinut o bursa pentru a studia la prestigioasa Scoala Nationala de Administratie (ENA) din Paris inainte de a-si incepe cariera judiciara sub regimul lui Hosni Mubarak.  El a lucrat in tribunale religioase, incadrate de statul egiptean, unde emitea fatwa sau decrete pe teme religioase, dar si in unele civile si penale. 

Spre deosebire de principalii lideri ai opozitiei - precum laureatul premiului Nobel pentru Pace Mohammed El Baradei sau fostul liderl al Ligii Arabe, Amr Moussa - numele sau nu a aparut niciodata printre potentialii succesori ai lui Morsi.  Acest anonimat relativ i-a interesat probabil pe militarii dornici sa avanseze o figura neutra pentru a asigura tranzitia care se anunta dificila. 

Acest judecator de statura mica si cu mustata, in varsta de 67 de ani, ar fi putut sa treaca probabil pe langa manifestantii reuniti de duminica pentru a cere plecarea lui Morsi fara sa fie recunoscut.  Portetul sau nu a figurat niciodata printre cele afisate in timpul reuniunilor opozantilor regimului Fratilor Musulmani, care au culminat miercuri cu anuntul sosirii sale la putere, la conducerea unui Guvern de tranzitie.

Mohamed Morsi, de la "presedintele tuturor egiptenilor" la omul care a divizat tara

Mohamed Morsi, demis miercuri de armata, isi lasa tara divizata desi, dupa alegerea sa in iunie 2012, el a declarat in Piata Tahrir ca va fi "presedintele tuturor egiptenilor" si garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la inlaturarea de la putere a lui Hosni Mubarak.

Morsi denunta o "lovitura de stat completa", dupa ce cu o zi inainte a declarat ca este gata sa-si "dea viata" pentru a-si apara "legitimitatea" dobandita la primele alegeri prezidentiale democratice din istoria tarii.  Aspectul sau placut, manierele simple si felul de a vorbi pe intelesul tuturor au contribuit la o stare de gratie in primele luni de conducere a statului de catre fostul lider al miscarii Fratilor Musulmani.  Dar foarte curand multi egipteni au inceput sa-l considere pe Morsi drept insetat de putere, obsedat de ideologia politico-religioasa, doritor de a instaura un regim autoritar.

Unii il acuza pe acest barbat in varsta de 61 de ani ca ar fi doar o marioneta a biroului politic al Fratilor Musulmani si "oaia" Ghidului lor suprem, Mohamed Badie. 

Sustinatorii lui Morsi subliniaza ca acesta este primul civil care a devenit presedinte, iar legitimitatea sa este certificata de urne. Potrivit sustinatorilor lui, probleme precum coruptia din domeniul administrativ, lipsa de functionare a economiei si tensiunile confesionale nu au aparut in timpul conducerii lui Mohamed Morsi. 

Prin vizitele sale frecvente in strainatate, Morsi a incercat sa integreze Egiptul printre marile tari emergente cum ar fi China sau Brazilia, asigurand statele occidentale precum SUA, vechi aliat al Egiptului, ca tratatul de pace cu Israelul nu va fi pus in discutie. 

Inginer absolvent al unei universitati americane, Mohamed Morsi a fost supranumit "roata de rezerva" pentru ca la primele alegeri prezidentiale l-a inlocuit intr-un termen scurt pe un alt candidat al Fratilor Musulmani, Khairat al-Shater, a carui candidatura a fost invalidata.

In august 2012, Morsi a luat masuri impotriva institutiei militara care a pus Guvernul sub tutela sa si l-a demis pe maresalul Hussein Tantawi, sef al Consiliului Suprem al Fortelor Armate.  Provenit dintr-o familie modesta din guvernoratul Sharqiya, din delta raului Nil, Morsi a absolvit in 1975 Universitea din Cairo, cu specializarea de inginer, iar in 1982 el a obtinut doctoratul la Universitatea Suth Carolina din Statele Unite. Morsi este casatorit si are cinci copii.  Deputat in perioada 2000-2005, Morsi a fost arestat timp de sapte luni in 2006. In 2010 el devine purtatorul de cuvant si membru al biroului politic al miscarii Fratilor Musulmani. In acea perioada el a facut cateva declaratii antisemite, care au fost imediat publicate in presa. Washingtonul a criticat afirmatiile lui Morsi, dar acesta le-a considerat "scoase din context".  El a fost arestat din nou pe 28 ianuarie 2011, la trei zile dupa inceputul revoltei impotriva lui Mubarak. Morsi a condus pentru o perioada scurta Partidul Libertatii si Justitiei, aripa politica a Fratilor Musulmani.

Mohammed ElBaradei, "vocea" opozitiei egiptene

Mohammed ElBaradei, ales de opozitia egipteana pentru a o reprezenta in procesul de punere in aplicare a tranzitiei politice anuntate de armata, este popular printre militantii prodemocratie pentru luptele sale impotriva lui Hosni Mubarak, apoi a lui Mohamed Morsi, relateaza AFP. 

Fost director al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), cunoscut ca o persoana integra si austera, el este de acum "vocea" Frontului 30 iunie care reuneste cele mai importante partide si miscari ostile presedintelui islamist Mohamed Morsi, inlaturat de la putere de armata. 

Frontul i-a incredintat marti responsabilitatea de a "asigura punerea in executare a revendicarilor poporului egiptean si pregatirea unui scenariu care urmareste realizarea unei foi de parcurs (a opozitiei) pentru o tranzitie politica". 

Opozant al regimului Mubarak, apoi critic vehement al consiliului militar care a asigurat conducerea tarii timp de 16 luni dupa inlaturarea acestuia, fostul director al AIEA (1997-2009) a primit premiul Nobel pentru Pace in 2005, pentru munca sa si cea a organizatiei impotriva proliferarii armelor nucleare.  In 2012, el a renuntat la cursa prezidentiala egipteana, acuzand puterea militara de tranzitie, condusa in perioada respectiva de maresalul Hussein Tantawi, ca perpetueaza sistemul represiv de altadata. 

Inca de la inceputul revoltei impotriva lui Mubarak, acesta merge in piata Tahrir si promite "inceputul unei noi epoci".  In toamna lui 2011, in timp ce Cairo se confrunta cu noi manifestatii impotriva puterii conduse de fortele armate, el se declara pregatit sa preia conducerea unui "Guvern de salvare nationala". Tahrir, unde merge printre manifestanti, ii aduce un nou triumf, dar apelul sau ramane fara urmari.  El fondeaza un partid, al-Dostour, si devine unul dintre principalii purtatori de cuvant ai opozitiei laice fata de Mohamed Morsi, provenit din randul Fratilor Musulmani. 

Mohamed ElBaradei este nascut la 17 iunie 1942 la Cairo, tatal lui fiind avocat si sef al baroului national. Dupa diploma in drept obtinuta la Universitatea din Cairo, el intra in 1964 in diplomatie si este trimis la Geneva si New York. El face parte din echipa de negociatori care incheie tratatul de pace cu Israelul, la Camp David.  In 1980, el isi incepe cariera la ONU si este trimis in Irak dupa primul razboi din golf pentru a destructura programul nuclear irakian.  In 1997, el preia conducera AIEA, un post care ii confera o notorietate internationala si in acelasi timp un statut de adversar al Washingtonului referitor la Irak si apoi Iran.

Rolul armatei in Egipt, de la indepartarea de la putere a lui Hosni Mubarak. Morsi denunta o lovitura de stat 

Armata egipteana, care l-a indepartat de la putere, miercuri seara, pe presedintele islamist Mohamed Morsi s-a implicat direct de mai multe ori in administrarea tarii de la inlaturarea lui Hosni Mubarak, in februarie 2011, relateaza AFP.

Armata egipteana impreuna cu opozitia au anuntat aseara suspendarea Constitutiei si convocarea de alegeri prezidentiale si parlamentare anticipate.  Anuntul a fost facut de seful Statului Major al armatei egiptene, generalul Abdel Fatah El-Sisi.

Sutele de mii de oameni adunati in Piata Tahrir din Cairo au avut o reactie de mare bucurie la anuntul comandantului armatei. Inainte de acest anunt, armata a mobilizat forte in jurul mitingului sustinatorilor presedintelui Mohamed Morsi, desfasurat in alta parte a capitalei.  Planul de tranzitie este sustinut de Mohamed ElBaradei, liderul opozitiei egiptene, precum si de Marele Imam Ahmed Al-Tayeb, liderul comunitatii sunnite, si de Patriarhul Tawadros, liderul Bisericii Copte a Egiptului. De asemenea, Partidul Nour, a doua forta islamista din Egipt, a anuntat ca accepta aceasta situatie.  Fortele opozitiei denunta atitudinea autoritarista a presedintelui Mohamed Morsi si starea economiei.

Ca reactie, Mohamed Morsi a declarat ca planul prezentat de armata este o "lovitura de stat care contine toate elementele". 

"Presedintele indeamna egiptenii sa opuna rezistenta in mod pasnic acestei lovituri de stat militare, asa cum va face si el", a declarat un consilier al acestuia. "Armata nu are nicio autoritate pentru a lua astfel de hotarari", a continuat oficialul citat.  "Este o lovitura de stat care contine toate elementele", a scris Morsi pe Twitter.

"Ingrijorat", Barack Obama cere revenirea rapida la o putere civila in Egipt

Presedintele american, Barack Obama, a cerut miercuri revenirea rapida la un Guvern civil ales democratic in Egipt, declarandu-se "profund ingrijorat" in fata inlaturarii de la putere a presedintelui Mohamed Morsi si a suspendarii Constitutiei de catre armata, relateaza AFP. 

El a cerut agentiilor si ministerelor vizate sa evalueze "implicatiile" legale ale noii situatii cu privire la ajutorul pe care Washingtonul il plateste anual Egiptului si care, in virtutea legii americane, nu poate, teoretic, sa mearga catre o tara in care a avut loc o lovitura de stat. 

 In reactia sa cea mai ferma din ultimele zile fata de criza egipteana, Obama a cerut armatei sa fie rezervata, sa nu recurga la arestari arbitrare si sa protejeze drepturile tuturor egiptenilor.  Alesii si expertii au criticat dur, de cateva luni, raspunsul timid al autoritatilor americane in fata esecului lui Morsi de a pune in aplicare reformele democratice cerute de sutele de mii de manifestanti intr-o tara careia Washingtonul ii acorda anual 1,3 miliarde de dolari ca ajutor millitar. 

"In ceea ce pare unul dintre cele mai frapante esecuri diplomatice din ultimii ani, Statele Unite apar (...) ca un partener al regimului islamist represiv si ca un opozant al unei opozitii seculare prodemocratice", rezuma, miercuri, in revista Foreign Policy senatorul Ted Cruz. 

Intrebata inainte de indepartarea de la putere a lui Mohamed Morsi, purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat a refuzat sa spuna daca Washingtoul va considera ca o astfel de destituire de catre armata echivaleaza cu o lovitura de stat.  Intrebarea este departe de a fi doar o simpla problema de vocabular: in virtutea legii americane, Washingtonul trebuie teoretic sa isi suspende ajutorul militar anual in valoare de 1,3 miliarde de dolari in cazul unei lovituri de stat. O astfel de intrerupere a ajutorului a avut loc, de exemplu, in Mali, dupa lovitura de stat din 2012.  Ceea ce se intampla in Egipt "ar putea teoretic sa fie o lovitura de stat", subliniaza Brian Dooley, de la Human Rights First, dar nu trebuie totusi sa fie considerata obligatoriu "o lovitura adusa dezvoltarii democratice in Egipt". In opinia sa, Mohamed Morsi a condus deja "tara intr-o directie antidemocratica".

Rusia: Primavara Araba nu a adus decat "haos" 

Inlaturarea de la putere a presedintelui egiptean Mohamed Morsi arata ca Primavara Araba nu a adus decat "haos" si ca democratia nu functioneaza in tarile din afara lumii occidentale, a apreciat joi un parlamentar rus de rang inalt, citat de AFP. 

"Primavara Araba nu a condus la democratie, ci la haos. Putem constata acest lucru in Egipt, Libia, Siria si Iran", a declarat pentru agentia Interfax Aleksei Puskov, presedintele comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei (Camera inferioara a Parlamentului rus). 

"Evenimentele din Egipt arata ca nu exista tranzitie rapida si pasnica de la un regim autoritar la o democratie", a continuat parlamentarul. 

"Aceasta inseamna ca democratia nu este un panaceu si nu functioneaza in tarile care nu fac parte din lumea occidentala", a adaugat el.