Lipsa medicamentelor

Intr-un stat coplesit de datorii, Securitata Sociala nu mai poate plati sumele datorate companiilor farmaceutice, care ajung la miliarde de euro, astfel incat spitalele si farmaciile nu se mai pot aproviziona si asigura necesarul de medicamente bolnavilor de cancer si SIDA sau antibiotice. Pe de alta parte, farmaciile refuza sa elibereze retete compensate de teama ca nu isi vor mai recupera banii. Cei mai vulnerabili in acest caz sunt pensionarii care nu isi pot cumpara medicamentele necesare, scrie Mediafax.

Intarzieri la plata utilitatilor

Ca urmare a scaderii veniturilor, multi dintre greci isi platesc cu intarziere sau nu isi platesc deloc facturile la apa si electricitate. Cu toate acestea sanctiunile se amana, furnizorii neindraznind sa sisteze aceste utilitati compatriotilor lor, desi aceasta situatie nelinisteste companiile care livreaza gaze Greciei, printre care Gazprom din Rusia, care ameninta cu sistarea livrarilor.

Greva gunoierilor

Neplata salariilor timp de mai multe luni, i-a determinat de lucratorii din salubritate din Salonic (nord) sa nu mai stranga gunoaiele, punand in pericol sanatatea publica.

Inchiderea muzeelor si a siturilor arheologice

In lipsa personalului care sa le pazeasca, zonele arheologice si muzeele isi reduc activitatea la minim. Fiind nevoite sa asigure securitatea a 1.900 de muzee si zone arheologice cu 200 de paznici in toata tara, unele inchid doua zile pe saptamana in loc de una, altele isi reduc intervalul orar pentru vizitare, iar altele s-au inchis de tot pana la noi ordine, printre care Muzeul Bizantin din Atena sau situl arheologic Nemea din nordul tarii. Dupa furturile de tablouri si vestigii din Pinacoteca din Atena si de la Muzeul din Olympia, arheologii sunt mai vigilenti, dar avertizeaza cu privire la acest pericol in cazul mentinerii masurilor de austeritate.

Universitatile in pericol, lipsa manualelor in scooli

Universitatile si scolile sunt obligate sa faca economii si ar putea fi de asemenea inchise din cauza datoriilor, in timp ce elevii sunt obligati sa isi cumpere singuri manuale, pana acum asigurate de stat, in timp ce unele familii au optat pentru fotocopii ale acestora. Dar scolile anunta ca nu mai pot asigura nici acest serviciu.

Lipsa cadastrului

In pofida insistentelor creditorilor sai, Grecia nu dispune inca de un cadastru, iar trimiterea la Atena a unei echipe de experti olandezi, nu a schimbat nimic. Totodata este imposibil de privatizat bunurile statului, intrucat terenurile nu sunt delimitate. De exemplu, aeroportul din Atena, a carui suprafata nu se cunoaste exact, nu poate fi vandut, iar lipsa cadastrului explica inghetarea intregului program de privatizare, care ar putea aduce circa 15 miliarde de euro pana in 2017.

Alegerile din Grecia sunt "un spectacol secundar", lupta pentru euro se duce in Spania

Rezultatul alegerilor din Grecia reprezinta numai "un spectacol secundar", lupta pentru prevenirea destramarii zonei euro fiind purtata in Spania, considera economistul Mario Blejer, fost consilier al Bancii Angliei care a preluat sefia bancii centrale argentiniene dupa falimentul tarii, in 2001.

"Daca sistemul nu poate proteja una dintre cele mai importante tari, atunci nu poate fi sustinut", a declarat Blejer intr-un interviu acordat Bloomberg la Los Cabos, unde incepe luni summit-ul G20 al liderilor celor mai mari 20 de economii ale lumii.

Pietele financiare au salutat victoria partidelor pro-austeritate la alagerile de duminica din Grecia. Blejer considera ca rezultatul reprezinta "raul cel mai mic", care previne o infruntare imediata intre Atena si creditorii sai.

Guvernul care va fi instalat la Atena nu va avea legitimitate si va fi nevoit, in curand, sa inceapa renegocierea conditiilor din acordul de finantare externa pentru a castiga sprijin politic. "Nu poti trece toate aceste masuri, foarte nepopulare, cu o majoritate de numai cinci voturi", a aratat analistul.

Blejer se refera la majoritatea restransa obtinuta de partidele Noua Democratie si PASOK, care au reusit cu greu sa treaca pragul de jumatate dintre parlamentari.

Bursele din Asia si Europa si moneda euro au crescut luni datorita rezultatului alegerilor din Grecia, perceput drept un semnal ca tara va evita iesirea din zona euro.

Blejer a preluat sefia bancii centrale din Argentina timp de cinci luni, incepand din ianuarie 2002, in timp ce tara inca nu-si revenise in urma unul faliment rasunator, cu turbulente grave pe scena politica. El considera ca, pentru a conserva zona euro in forma actuala, Germania si statele nordice trebuie sa accepte restructurarea datoriilor statelor mai sarace, precum Grecia, Portugalia si Spania.

"Daca nu vor accepta sa transfere resurse, euro nu are niciun viitor", a aratat economistul, adaugand ca daca Europa va continua sa se bazeze pe "jumatati de masura", situatia ar putea degenera oricand in retrageri masive de bani din bancile grecesti si din alte tari.

Blejer noteaza ca, daca grecii ar fi avut "o mentalitate argentiniana", ar fi retras deja toti banii din banci.