Bosnia a ieşit din războiul etnic purtat în anii '90 separată în două regiuni autonome, Republica Srpska şi Federaţia Bosniaco-Croată. Ele au o armată comună, dar fiecare regiune are propria ei poliţie, scrie Agerpres.

Potrivit ministrului de interne al Republicii Srpska, Dragan Lukac, este nevoie de forţe suplimentare de poliţie din cauza riscurilor de securitate generate de sosirea migranţilor ori de problemele meteo.

Însă musulmanii bosniaci, minoritari în entitatea sârbă a Bosniei, afirmă că propunerea votată reînvie amintirile atacurilor comise asupra civililor de forţele de rezervă ale poliţiei sârbe.

În prezent, forţele de poliţie ale Republicii Srpska numără circa 7.000 de membri, inclusiv 350 de ofiţeri bosniaci. Conform ministrului Dragan Lukac, efectivele noii forţe de rezervă vor fi de circa 20% din cele ale celor deja existente, iar recrutările vor începe anul viitor, fiind prevăzută instruirea a circa 200 de ofiţeri.

Poliţia entităţii sârbe din Bosnia a cumpărat anul trecut circa 2.500 de arme automate, ceea ce stârnit critici din partea unor diplomaţi occidentali care consideră că poliţia sârbilor bosniaci se înarmează excesiv.

Pe de altă parte, conform unui proiect de lege aflat în dezbatere publică, poliţiştii vor avea dreptul să opereze arestări fără un mandat din partea unui procuror sau al unei instanţe, cum se solicită în prezent. ''În acest mod, poliţia va interfera direct în autoritatea instituţiile judiciare'', consideră Aleksandar Jokic, expert juridic. În opinia lui Edin Ramic, liderul micului grup parlamentar bosniac din parlamentul Republicii Srpska, o asemenea lege contravine Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.