Oraşul Dubrovnik, 'perla Adriaticii', găzduieşte cel de al 8-lea summit '16+1', o platformă pentru investiţiile Beijingului în 11 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Însă această platformă este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

Într-un articol publicat în principalele publicaţii din Croaţia înaintea reuniunii, şeful Guvernului chinez descrie summitul în termeni entuziaşti.

"Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă construim un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor", susţine Li Keqiang.

Citește și: Țara din UE care și-a scos cetățenia la vânzare pentru a-și salva economia s-a umplut de chinezi

Europa de Est este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând "un nou drum al mătăsii". Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi se întâlnesc vineri cu Li Keqiang.

Însă până acum bilanţul este unul mixt, anumite proiecte sunt în curs de construcţie însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Summitul '16+1' din acest an vine la doar trei zile după o întâlnire importantă între premierul chinez şi oficialii UE, care solicită relaţii comerciale mai echilibrate cu gigantul asiatic, catalogat în prezent drept un 'rival sistemic'. Marţi, la Bruxelles, China a promis că îşi va deschide mai mult economia, conform unei declaraţii comune cu Uniunea salutată drept un avans de europeni.

Citește și: Chinezii cumpără Europa bucată cu bucată. Câți bani din China au intrat în România

Într-un document de şapte pagini semnat de Li Keqiang, preşedintele Consiliului european, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles-ul şi Beijing-ul se angajează să promoveze un comerţ "fondat pe reguli" şi să combată "unilateralimsul şi protecţionismul".

Unele state europene, precum Franţa şi Germania, sunt din ce în ce mai îngrijorate de proiectul "noului drum al mătăsii", în special după ce guvernul populist italian a devenit primul membru al G7 care se alătură acestui proiect.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018 China a fost cel mai mare exportator în UE şi totodată a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă participă, joi şi vineri, la Summitul şefilor de guvern ai formatului cooperării ''16+1'' / Europa Centrală şi de Est - R. P. Chineză, care se desfăşoară la Dubrovnik, Croaţia. Din delegaţia oficială a României fac parte viceprim-ministrul Viorel Ştefan, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Costin Mihalache.