Instituţia financiară, care pompează anual miliarde de euro în Europa de Est şi în Turcia, a estimat că 6,8% din valoarea adăugată combinată a exporturilor regiunii va fi afectată de orice potenţială întrerupere a legăturilor comerciale.

Cel mai ridicat procent va fi în Cipru, Turcia şi Polonia, pentru care piaţa britanică reprezintă între 7,9% şi 9,1% din totalul volumelor de export, se arată în raportul citat de Agerpres.

Ieşirea Marii Britanii din UE fără un acord nu va afecta Europa de Est şi Turcia doar prin comerţul direct, ci şi prin exporturile indirecte, prin lanţul valoric interconectat la nivel european, avertizează BERD.

Instituţia dă ca exemplu componentele auto exportate din Slovacia în Germania, unde sunt asamblate şi exportate ca produs final în Regatul Unit.

Parlamentul britanic a respins, vineri, pentru a treia oară, acordul de retragere din UE, negociat de Theresa May. În acest caz, ar urma un Brexit fără acord pe 12 aprilie.

Legislativul de la Londra a respins acordul de două ori, în ianuarie şi martie, întrucât deputaţii pro-europeni au apreciat că acesta va menţine legături prea slabe cu UE, în timp ce deputaţii susţinători ai Brexitului au considerat că, dimpotrivă, Marea Britanie ar rămâne captivă în uniunea vamală europeană din cauza clauzei de ''backstop'' pentru frontiera nord-irlandeză.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu. În prezent, BERD investeşte în Mongolia, Turcia, Maroc, Egipt, Tunisia şi Iordania, precum şi în Grecia şi Cipru, ţări din zona euro afectate însă de criza datoriilor.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din România, cu investiţii de 7,6 miliarde euro în peste 400 de proiecte. Instituţia a susţinut în 2017 un număr de 29 de proiecte de investiţii în valoare de 546 milioane de euro. Din această finanţare, 93% au fost acordate sectorului privat.