Toti oficialii de rang inalt din cadrul "Guvernului" Bisericii - Curia romana - renunta la functiile lor la moartea Papei, potrivit Constitutiei apostolice promulgate in 1996 de catre Ioan Paul al II-lea. Aceeasi regula se aplica si in cazul unei demisii. Doar cardinalul sambelan ramane in post, pentru a administra afacerile curente ale Bisericii, scrie AFP, preluata de Mediafax.

Cuvantul "sambelan" este derivat din cuvantul italian "camera", care inseamna camera, si este echivalentul cuvantului "chambellan" in franceza. El descrie o functie pur administrativa care nu isi pierde importanta in cazul decesului sau demisiei unui papa. Acesta este insarcinat sa administreze Vaticanul si, cu ajutorul cardinalilor prezenti, reuniti in Congregatia Generala, el stabileste data funeraliilor, in cazul decesului unui papa, si pe cea a convocarii Conclavului.

Insa sambelanul si cardinalii nu pot lua nicio decizie a carei validitate sa depaseasca durata perioadei de vacanta a tronului Sfantului Petru sau care sa afecteze prerogativele exclusive ale Papei, ca de exemplu numirea de cardinali.

Sambelanul este cel insarcinat sa constate si sa anunte decesul Papei. Pana la Pius al XII-lea, mort in 1958, smabelanul constata decesul sefului Bisericii, lovindu-l peste frunte cu o mica manta de argint, pentru a se asigura ca Suveranul Pontif este mort.

Monseniorul Bertone urmeaza sa preia in mod simbolic posesia asupra proprietatilor papale, si anume Palatul Apostolic al Vaticanului, Palatul Latran, sediul diocezei Romei unde Papa este prin traditie episcop, si castelul Gandolfo, resedinta de vara a papilor, dar acesta din urma va fi locuit, la vremea respectiva, de catre Joseph Ratzinger, o situatie inedita in istoria recenta a Bisericii.

Numarul doi al Vaticanului, Bertone, in varsta de 78 de ani, a fost numit sambelan in aprilie 2007.

Originar de la Romano Canavese, o mica localitate din Piemont, salezianul Tarcisio Bertone a colaborat timp de sapte ani (1995-2002) cu Joseph Ratzinger in perioada in care acesta a fost prefect al Congregatiei Credintei, dupa care a fost numit, in 2006, secretar de Stat al Vaticanului, un fel de "sef al Guvernului" Sfantului Scaun.